Multe locuri și-au construit un brand puternic care le înghite personalitatea și pare că nu mai au nimic de oferit celor care ajung să le viziteze. Dacă pentru unele brandul este pozitiv, pentru orașele mai mici, cu un trecut industrial, marca lipită de ele nu face prea mulți turiști să le caute.
Totuși, ele se tot transformă și caută să devină destinații de luat în seamă, dar și puncte cheie pe drumul care unește.
După Reșița, următoarea surpriză urbană este Cugir. Nu doar pentru că în centrul orașului se află și borna Cronicari Digitali…
Traseul de Via Transilvanica dintre județele Hunedoara și Alba trece pe coame de dealuri. Pentru cine parcurge traseul la pas, nu cu mașina, drumul este chiar mai scurt și continuă de la punctul în care Cronicarii Digitali s-au oprit în urmă cu o zi, Ciungu Mare.
Pentru cine trece dealul pe cărare, în Sebeș se dezvăluie locul în care a fost găsită cea mai veche cetate dacică din România. Cetatea dacică de la Cugir este presupusă a fi Cetatea Singidava, menţionată de către Ptolemeu ca fiind ”cea mai mare și mai bogată cetate de pe valea Mureșului”.
Deși anterioară regatului lui Burebista, cetatea de la Cugir a făcut parte din lanţul de cetăţi dacice de apărare a Sarmizegetusei din munţii Orăştiei. Cercetările întreprinse aici au evidențiat faptul că elementele de fortificație aparțin celei de a doua epoci a fierului.
Vestigiile dacice de locuire găsite pe versanții dealului datează din secolele V-IV î.Hr. Nu are rost să le căutați pe dealuri, pentru că în prezent există doar spațiul, fără a fi scoase la lumina ruinele.
Pe lângă vacile, caprele și caii care se bucură de iarba proaspătă din locul istoric, nu există alte ruine care să fie admirate.
Voluntari recreează ocazional atmosfera din vremurile în care dacii stăpâneau zona.
Via Transilvanica este un drum care scoate la lumină nu doar locuri, ci și gusturi. În Cugir, ”Rucsacul cu povestiri de pe Via Transilvanica” s-a completat și cu gust de pâine proaspătă și plăcinte făcute într-o brutărie cu o tradiție neîntreruptă de la mijlocul anilor '60. La Brutăria Lae Pecu, am avut parte de o întâlnire cu Paul Henegar, nepotul celui mai faimos brutar din zonă. Am gustat din pâine caldă, dar și din prăjituri doldora de diverse umpluturi. Gusturi bune pentru orice drumeț înfometat, pe măsură să-i dea energie pentru noi explorări.
În drum spre Sebeș, am trecut și prin ”micul canion al României”, Râpa Roşie. Deasupra ei trece traseul Via Transilvanica. Pentru cine vrea să o admire din față, traseele în pantă nu sunt tocmai ușoare, dar reprezintă o provocare care merită efortul.
Trei kilometri mai departe, un nou peisaj urban aşteaptă să fie descoperit. Ne-am oprit prima dată la Muzeul Municipal “Ioan Raica Sebeş”, loc unde din 1951 și până azi s-au adunat mai multe piese valoroase. De la descoperiri arheologice, la opere de artă. Aici aveți ocazia să vedeți ouă de dinozaur, dar și tablouri semnate de Sava Henția.
Explorarea condusă după bornele Via Transilvanica s-a încheiat după o întâlnire spectaculoasă cu Edi Schneider, care ne-a purtat prin camerele studioului său, un adevărat templu al tehnologiei și creației. Pentru curioșii care vor să-i treacă pragul, el promite că-i primește cu brațele deschise, doar să-l caute și să-și anunțe intenția.
Cronicari Digitali – proiectul cultural dezvoltat de Zaga Brand și Asociația Human Made Art – adună toate experiențele în ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” alături de Raiffeisen Bank România. Rezidența digitală de storytelling este susținută de partenerul de mobilitate TRUST MOTORS, partenerul video GO PRO, și partenerii media Spot Media , Rock FM, Dilema Veche și PressOne.
Un jurnal multimedia al explorărilor și descoperirilor culturale din ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” poate fi urmărit pe Instagram și Facebook cu ajutorul hashtagului #CronicariDigitali, dar și direct pe conturile Cronicari Digitali.