Drumul care străbate România de la Nord la Sud, Via Transilvanica, oferă o incursiune în cultura românească, dar și în cea a minorităților naționale.
Via Transilvanica oferă șansa unor experiențe culinare speciale, dar și a unor întâlniri cu antreprenori pasionați, care impulsionează dezvoltarea locală. Drumul care pornește la Putna și se oprește la Drobeta Turnu Severin este despre arhitectură, istorie și un bogat patrimoniu cultural.
Via Transilvanica este și despre natură – de la câmpie, la deal, munte și apoi iar de la capăt, pe cărări străbătute la pas, cu bicicleta, călare sau cu mașini capabile să treacă peste orice obstacole, așa cum sunt modelele Opel Mokka și Opel Grandland pe care Trust Motors, partenerul de mobilitate Cronicari Digitali, a avut încredere să le lase să înfrunte multe treceri de la drumuri line la unele offroad, cu obstacole. Pentru că atunci când știi că ai ceva bun, nu prea ai de ce să îți faci griji.
Cam la fel și cu Via Transilvanica – când știi că pornești pe un drum de aproape 1.400 de kilometri gândit să te poarte prin locuri speciale, pline de povești și experiențe #demilioane, știi că ești pe drumul cel bun.
Vineri, „Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” s-a completat cu noi experiențe din Parcul Național Semenic – Cheile Carașovei, în care ghid a fost chiar directorul parcului, Nicușor Ifca.
Am trecut de la un traseu în bătaia soarelui, la aproape 40 de grade, la o coborâre în Peștera Comarnic la aproximativ 10 grade. Am descoperit oameni strașnici, dar și trasee de poveste marcate deja cu celebrul T în portocaliul de Via Transilvanica realizat cu Spor.
Principalele intrări în Parcul Național Semenic – Cheile Carașovei sunt în localitățile Reșița, Iabalcea, Carașova, Anina, Prigor, Crivaia și Garâna. Traseul turistic Reșita - Dunăre (în curs de marcare cu banda albastră) face legătura la sud cu Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița. Prima dată, din Carașova, ne-am îndreptat către ruinele cetății care veghea asupra ținutului – Cetatea Caraș, cunoscută și ca Cetatea Turcului.
Cetatea Turcului este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Banat, poziţionată pe dealul ”Zaglavak”, deasupra Cheilor Caraşului. Se spune că Cetatea a fost ridicată în timpul dacilor, iar mai apoi a fost folosită de romani ca punct strategic de observație.
Distrusă şi reconstruită mai târziu de către turci, ea avea să facă parte din sistemul de fortificaţii al Banatului. Până astăzi, numele sub care este cunoscută de către craşoveni este de „Turski grad”, amintind de perioada stăpânirii otomane.
Această cetate se întindea pe o suprafaţă de 2.500 mp, fiind alcătuită din blocuri mari de piatră. Pe latura nord-estică are două şanţuri de apărare săpate în stâncă naturală, aceasta fiind de altfel şi singura cale de acces. Cu grijă unde și cum pui fiecare pas, șanțurile nu sunt greu de traversat, astfel încât să poți ajunge pe locul unde se afla cetatea și unde azi au mai rămas doar câteva pietre.
Am continuat incursiunea prin Iabalcea, loc unde se află și un centru cultural croat unde puteți căuta refugiu și îndrumare, iar pentru cei care vor să se cazeze există camere duble care costă mai puțin decât un prânz servit pe fugă într-o benzinărie.
Bornele de Via Transilvanica sunt ghid către locurile speciale din parc, iar noi ne-am mai lăsat conduși către o poiană de unde exista o belvedere cu deschidere către Vârful Semenic, dar și către Peștera Comarnic, în care se poate intra doar însoțit.
La peşteră se poate ajunge cel mai uşor plecând din Reşiţa sau Carașova pe şoseaua asfaltată Reşiţa-Anina. După un urcuş lung pe podişul Mărculeştilor, la locul numit „Crucea Iabalcei” se desprinde drumul spre satul Iabalcea şi de aici, pe drum de ţară, se continuă drumeţia (7 km) până la Cantonul Comarnic.
Peștera Comarnic este în topul celor din Banat. Are o lungime de 6.203 m, o diferență de nivel de 100 m și o dezvoltare pe trei etaje. În interiorul ei se pot admira oasele unui urs de peșteră care a trăit în timpul ultimei glaciațiuni. Explorarea necesită ceva atenție și ghidaj, așa că se poate pătrunde în ea doar cu un însoțitor de la Parcul Național Semenic – Cheile Carașovei, echipament de protecție și o lumina frontală puternică (dacă le alegeți pe cele mai ieftine din magazine nu vor face mai multe decât lanterna unui telefon).
În preajma peșterii există și alte trasee ușor de urmat, indicate foarte bine prin marcaje, dar și în hărțile gândite de echipa parcului. E bine de știut că semnalul la telefon lipșește în cele mai multe locuri, ceea ce înseamnă că ar trebui căutate toate datele pentru a urma un traseu înainte de a porni pe el, nu să începeți căutarea atunci când dați de greu.
Cine vrea să trăiască senzația trecerii de la canicula de afară la frigul din peșteră trebuie doar să urmeze semnele Via Transilvanica.
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” continuă cel mai amplu proiect de storytelling digital dedicat comunităților locale. Experiențele și descoperirile jurnaliștilor și creatorilor de conținut pot fi urmărite cu ajutorul #cronicaridigitali.
Cronicari Digitali, platforma culturală creată de Zaga Brand și Asociația HUMART, alături de Raiffeisen Bank România adună poveștile în Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica cu susținerea TRUST MOTORS, partener de mobilitate, GO PRO, partener de video storytelling și al partenerilor media Rock FM, SpotMedia, Dilema Veche și PressOne.