Via Transilvanica, drumul care unește comunitățile etnice

toader.paun

Jurnalist, Consultant digital

Toader Păun este un jurnalist cu peste 20 de ani de experiență în radio, presa scrisă și online, dar și în prezentarea unor evenimente de anvergură. A participat la transformarea digitală a unor importante stații de radio private, dar și la introducerea televiziunii publice în social media și accelerarea deschiderii către noile tehnologii digitale. În ultimii ani a fost realizatorul unor emisiuni radio populare de la Europa FM, post de radio al cărui director de programe a fost până în martie 2022. Coordonează dezvoltarea digitală a singurei platforme românești de combatere a fake news și a dezinformărilor, Veridica.ro, care are o echipă activă în statele din Europa Centrală și de Est. În calitate de director de comunicare al Zaga Brand, a participat la poziționarea agenției în topul celor mai vizibile online din România, potrivit monitorizărilor lunare ZeList. În prezent, este Senior Editor și responsabil de comunicare pentru revistele Biz și Haute Culture. Pasionat de călătorii și de oamenii cu povești capabile să-i inspire și pe alții, Toader Păun scrie și pe platformele proprii – demilioane.ro și campaniidemilioane.ro.

„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” continuă să adune experiențe memorabile de pe cel mai lung și cunoscut traseu cultural al României.

Via Transilvanica se întinde de la Putna la Drobeta Turnu Severin, pe mai bine de 1.400 km. Aici pot fi întâlnite la pas numeroase comunități etnice, cu tradiții culturale, lingvistice și religioase specifice. Doar în Caranșova sunt 11 dintre cele 18 din România. Armonia în care au învățat să trăiască și cum se completează unele pe celelalte reprezintă un model demn de România frumoasă.

A treia zi de explorare a Cronicarilor Digitali, platforma culturală creată de Zaga Brand și Humart sub care este creată această rezidență de storytelling digital, a oferit întâlniri cu cehii și croații din România. Dar și pătrunderea într-o nouă regiune recent introdusă în Via Transilvanica: Terra Banatum. 

Prima oprire a zilei a fost la Șumița (Šumice, în cehă), un mic sat cu mai puțin de 100 de locuitori, în mare proporție de etnie cehă. Chiar în centrul satului, lângă biserică, se află Căminul Cultural, dar și o casă cu o camera amenajată traditional care oferă călătorilor de pe Via Transilvanica șansa să înțeleagă mai bine cultura și tradițiile cehilor din România.

BISERICA-SUMITA

Datorită aşezării lor geografice izolate, limba cehă, obiceiurile şi modul tradiţional de cultivare a pământului şi organizare a gospodăriei s-au conservat perfect, această comunitate reprezentând o valoare culturală şi istorică inestimabilă.

ADVERTISING

Bunica penă, Amalia, cunoscută în zona drept Malči, este cea care a întâmpinat oaspeții veniți să adune experiențele în „Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”. Zâmbetul și căldura ei par ale unei bunicuțe care a ținut în brațe multe generații de copii și nepoți. 

BUNICA-MALCI

Aici am aflat că varza este de bază în bucătărie, ciorbele nu se acresc, dar și că cehii sunt tare mândri de portul lor popular și îl îmbracă în zilele de sărbătoare. 

Din micul sat, ne-am urcat în mașinile Opel, oferite de Trust Motors, partenerul de mobilitate care asigură deplasări sigure din care să se adune doar amintiri frumoase și puține griji la volan. Un detaliu important ținând cont de drumul comunal pe care ne-am aventurat apoi pentru a urca într-o poiană și a străbate dealurile nisipoase. Drumul accidentat, neasfaltat, cu multe porțiuni înguste și locuri unde o mișcare greșită te trimite direct în vale. Un drum care traversează un deal, pe parcursul căruia ne-am întâlnit cu multe borne Via Transilvanica. Explicația este simplă – intrasem pe teritoriul unde s-a înregistrat un record impresionant pentru via Transilvanica. 

Comuna Prigor din Caraș Severin arată ca un orășel cu un gospodar bun, în zonele unde sunt casele concentrate. În rest sunt văi cu o natură care te ajută să-ți asculți mai bine gândurile și să visezi cu ochii deschiși.

VEDERE-DE-PE-DEALURI-1

După prima impresie am aflat și că aici sunt concentrate cele mai multe borne Via Transilvanica de pe teritorile unei unități administrative: 42, unele în locuri dificil de parcurs la pas sau mașina, cu atât mai mult provocatoare pentru a pune în loc bornele de andezit. 42 de borne în județul cel mai sălbatic – Caraș-Severin. Printre câteva dintre ele ne-a fost ghid chiar primarul Simona Miclău, care a avut ambiția să facă din urbea ei una care să iasă în evidență ușor și pe Via Transilvanica. Ne-am oprit împreună chiar la primărie pentru a ne marca aventura cu o nouă viză, în Carnetul Călătorului de pe Via Transilvanica. 

PRIMARIA-PRIGOR

După întâlnirile cu cehii, cu primarul ambițios și un prânz zdravăn cu fasole cu cârnați la ceaun gătită special pentru noi de femeile din sat, am căutat să completam într-un alt loc „Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”. Așa am luat drumul către Carașova, trecând pe lângă cea mai cunoscută cascadă din România – Bigăr.

CASCADA-BIGAR

La 15 km distanță de Reșița, pe DN 58 (drumul spre Anina), într-o zonă muntoasă, la intrarea în Cheile Carașului, se află comuna Carașova, cunoscută în croată drept Karaševo. Este principala așezare românească locuită de croați. Casele ei spun poveștile diferitelor etape de dezvoltare, iar cele mai frumoase și reprezentative dintre ele sunt către Izvorul Maria Lourdes, chiar înainte de a porni pe traseul prin munți și de a părăsi șoseaua și zona locuită.

Izvorul-Maria-Lourdes

Caraşova este una din cele şapte aşezări aflate în Banatul românesc ai căror locuitori îşi zic „caraşoveni”. Aici casele cu mozaic pe fațade, decorate astfel în special în anii 80, spun poveștile familiilor înstărite.

CASA-MOZAIC

Casele cele mai vechi păstrează structura de bârne pe care a fost chirpici (amestec de lut, paie și băligar), însă par că au fost părăsite.

CASA-VECHE

Dar una dintre cele mai frumoase povesti le spune biserica pe care o poți găsi cu enoriași la slujbă dimineața și seara în orice zi din săptămână. Semn că Dumnezeu este aproape de carașoveni. Noi am asistat la slujba în croată într-o zi de joi, iar enoriașii erau în straiele bune, atenți la predicile preotului. Biserica, monument istoric, a fost ridicată în 1726 și trece printr-un proces amplu de restaurare, vizibil la exterior și aproape de terminare la interior. 

BISERICA-CARASOVA
INTERIOR-BISERICA-CARASOVA

În centrul comunei se pregătește și un centru cultural unde se păstrează o importantă lucrare în care pigmenții sunt obținuți din diferite tipuri de pământ, iar uleiul lipsește. Dar este prezent portul popular și aerul caracteristic Carașovei. 

CENTRU-CULTURAL-CARASOVA

Pentru cine se încumetă să pornească pe drumul care unește România, o incursiune în zonele comunităților etnice oferă o experiență profundă, dar și o mai bună înțelegere a unor culturi aduse în discuție, regretabil, mai mult în contexte politice, atunci când servesc alte interese. Oamenii sunt buni și împărtășesc cu plăcere moștenirea lor culturală. La fel cum împărtășesc și eu cu cititorii spotmedia.ro, pentru a putea porni pe urmele Cronicarilor Digitali în ceea ce se poate transforma ușor în cea mai frumoasă vacanță.

ADVERTISING

„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” continuă povestea celui mai amplu proiect de storytelling digital dedicat comunităților locale. Experiențele și descoperirile jurnaliștilor și creatorilor de conținut pot fi urmărite cu ajutorul #cronicaridigitali.

Cronicari Digitali și Raiffeisen Bank România adună poveștile în Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica cu susținerea TRUST MOTORS, partener de mobilitate, GO PRO, partener de video storytelling și al partenerilor media Rock FM, SpotMedia, Dilema Veche și PressOne. 

ADVERTISING

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇