Via Transilvanica este drumul care leagă România de la nord la sud, pe aproximativ 1.400 de km, ideal de parcurs la pas, călare sau cu bicicleta. Experiența poate fi trăită și de cei care caută să scurteze distanțele cu ajutorul mașinii, fiind varianta mai rapidă.
Este și modul în care Cronicari Digitali (proiectul cultural creat de Zaga Brand și Asociația Human Made Art) a ales să străbată în două săptămâni cel mai cunoscut și apreciat drum cultural al României. Mai precis, trei dintre cele mai noi ținuturi incluse pe acesta: Terra Romana, Terra Banatica și Terra Dacica.
”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” adună în el experiențele unei călătorii în România autentică, întâlniri cu oameni buni, meșteșugari, antreprenori care ajută comunitățile în care se află, peisaje de vis și multă inspirație pentru vacanțe acasă, în România.
Există două modalități de a începe acest drum. De la Putna, cum este recomandat de Asociația Tășuleasa Social, sau din sud, de la Drobeta Turnu Severin.
După ce în primul an de rezidență itinerantă de digital storytelling s-a pornit din nord, de această dată orașul Km0 a fost Drobeta Turnu Severin, în port, în locul unde Apolodor din Damasc ridica Podul lui Traian.
Impresionanta construcție peste Dunăre fusese ridicată în mai puţin de doi ani, ceea ce i-a făcut pe mulți să se întrebe cum au reușit romanii o asemenea minune.
Răspunsurile sunt date cu multă răbdare, dar și cu ajutorul unei machete și al unor materiale multimedia în Muzeul Porților de Fier, poate unul dintre cele mai bine organizate și întreținute muzee românești. În curtea muzeului este și prima (sau ultima) bornă Via Transilvanica. Povestea ei este una specială care completează metafora ”drumului care unește”, pentru că ea este sculptată să se potrivească fix ca într-un puzzle cu borna din Putna.
Muzeul este și locul de unde se poate lua ”viza” în Carnetul Drumețului Via Transilvanica.
Da, călătorii care aleg să facă acest drum la pas, călare sau cu bicicleta, pe toată distanța lui, pot să-și umple un carnet de ștampile care să le amintească de toate experiențele, dar și că au atins puncte simbolice în aventura lor. Între borne sunt 2 kilometri și fiecare lucrare în andezit este o operă de artă.
Dacă ați prins pofta explorărilor, la câteva minute de mers pe jos este cea de-a doua bornă într-un alt loc istoric pentru România. Carol I, însoţit de I.C. Brătianu, a sosit cu vaporul pe Dunăre şi a păşit, pentru prima oară, pe pământul Principatelor Române în Drobeta Turnu Severin.
Locul se numește azi simbolic ”Carol I” și oferă o vedere asupra Dunării, vecinilor sârbi, dar și șansa unei noi fotografii cu o bornă Via Transilvanica.
ViaTransilvanica este traseul de lungă distanță care străbate zece județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți și este împărțit în șapte regiuni cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica și Terra Romana.
Traseul poate fi parcurs și cu mașina, ceea ce scurtează timpul necesar și ocolește unele cărări care nu sunt accesibile decât la pas, călare sau cu bicicleta.
E drept că unele dintre ele pot fi urcate fără probleme de o mașină bună, cum sunt Opel Mokka sau Opel Grandland, modelele importate în România de Trust Motors pe care se bazează Cronicarii Digitali în cele două săptămâni în care completează ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”.
Noi ne-am început călătoria din sud, via Terra Romana. Peisaje superbe, istorie multă și ceva mai aproape de București – prima bornă fiind la aproximativ 350 km de Capitală.
Din port, drumurile ne-au purtat către o reconectare spirituală la Schitul Topolniței, unde mănăstirea a fost ctitorită pentru prima dată în secolul al XIV-lea de către Sfântul Nicodim de la Tismana, în aceeași perioadă în care a ctitorit și mănăstirile de la Vodiță și de la Tismana.
Biserica actuală din incinta mănăstirii a fost construită în 1646 și este închinată Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Restaurată recent, ea îi întâmpină în fiecare zi pe enoriași și se umple de ei mai ales la slujba de duminică.
Mănăstirea Topolnița este înconjurată și azi de ziduri groase, din piatră. În timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu a fost folosită ca loc de refugiu pentru căpitanii acestuia.
Biserica de lemn din exterior a fost construită inițial în județul Gorj în anul 1832, iar în anul 1993 a fost mutată lângă Mănăstirea Topolnița. Ea a fost mutată ”lemn cu lemn”, restaurată și îngrijită acum pentru a rămâne cât mai mult timp o casă potrivită a Domnului.
Aici am trait și experiențe culinare noi – ciorbă cu perișoare din urdă, dar și ardei umpluți cu cartofi tocați. Mâncare excelentă binecuvântată printr-o rugăciune comună.
Ponoarele, ultima oprire a zilei, a fost locul unde am lăsat mașinile în parcare, după ce am străbătut ”Podul lui Dumnezeu”.
”Podul lui Dumnezeu” sau ”Podul Natural de la Ponoarele” este cel mai mare pasaj natural din România, al doilea din întregul continent și singurul din lume deschis traficului rutier.
Este o uriaşă arcadă de piatră peste care trece şoseaua Baia de Aramă – Drobeta Turnu Severin. Podul Natural traversează Valea Pragului. Podul poate fi admirat în toată măreţia sa din Crovul Peşterii, de unde se dezvăluie deschiderea spre Valea Pragului şi structura lui etajată formată din blocuri de calcar suprapuse, supuse eroziunii şi vremuirii.
Chiar lângă pod, natura a fost generoasă. Aici este o vale cu lapiezuri, microforme ale reliefului carstic. Lapiezurile se formează în general pe calcare, dolomite, gips sau sare. Lapiezurile sunt șanțuri cu dimensiuni variabile, de la câțiva centimetri lungime la câțiva milimetri adâncime formate prin acțiunea de eroziune a apelor în terenuri calcaroase.
Față de alte lapiezuri (Piatra Craiului, Retezatul Mic – Piule – Iorgovanu), cele din Ponoarele sunt aproape de orizontală, deci poți să te plimbi pe ele.
După prima zi în natură, ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” va continua să adune locuri, povești, întâlniri cu oameni remarcabili pe care le vom rezuma pe spotmedia.ro.
”Facem această călătorie ca să o faceți și voi! Aceasta este deviza proiectului de pe Via, aflat în al doilea an. Comunitățile unite de cărare au nevoie de promovare, de nou dinamism economic local adus odată cu drumeții sau turiștii culturali de pe cărare și neapărat, au nevoie de protecție.
Sunt comunități atât de curate, încât îndemnul de a le vizita otova, de toți cu toate, nu este mesajul nostru. Exact ca în Forrest Gump, și pe Via vorbim de o cutie plină cu bomboane de ciocolată. Deschide-o doar dacă îți place să savurezi, nu să înfuleci”, povestește Silvia Teodorescu, fondatorul Cronicari Digitali și directorul agenției Zaga Brand.
Cronicari Digitali și Raiffeisen Bank România adună poveștile în Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica cu susținerea TRUST MOTORS, partener de mobilitate, GO PRO, partener de video storytelling și al partenerilor media Rock FM, Dilema Veche, SpotMedia și PressOne.