Multe locuri binecuvântate sunt din bornă în bornă pe Via Transilvanica. De unele afli din Ghidul Drumețului făcut de Asociația Tășuleasa Social. De altele afli, pur și simplu, la pas.
Pornit cu sufletul deschis, simți că umpli ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” în fiecare zi. Povești, locuri, oameni, gusturi, experiențe. Toate se adună din kilometru în kilometru, de la Putna la Drobeta Turnu Severin, pe drumul care unește.
Cronicarii Digitali au ajuns în locul unde Decebal și-a găsit sfârșitul, potrivit legendelor. Poiana Omului, aflată în Munţii Orăştiei, nu departe de Sarmizegetusa Regia, este parte din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Ciclovina. Este locul unde vei fi surprins pe fiecare cărare.
Până la punctul de intrare pe traseu, ne-am bucurat de drumul printr-un cadru pitoresc la volanul mașinilor Opel. Chiar dacă am ales să ne deplasăm cu SUV-uri care se simt cel mai bine în agitația orașelor, Opel Mokka și Opel Grandland, mașini direct de la importatorul Trust Motors, am descoperit rapid că sunt de încredere pe orice fel de drum și chiar ajută mult șoferul.
Indiferent de provocare, drumul a fost ultima grijă. Așa că ne-am putut concentra la adunat doar povești frumoase în ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”.
Ultimii trei-patru kilometri ai drumului spre Poiana Omului urcă de la marginea satului Prihodişte, din dreptul clădirii unei vechi şcoli. Satul s-a golit în ultimii ani, așa că școala este acum o ruină prin geamurile căreia se mai văd urmele unor săli în care se preda istoria scrisă câțiva kilometri mai departe.
Șoseaua este un drum forestier care poate fi parcurs doar de mașini 4x4 puternice, dar farmecul este să le parcurgi la pas și să te bucuri de pădurile de fag şi conifere care însoțesc călătorul pe traseul de Via Transilvanica pentru aproximativ 1 oră.
În capătul drumului se deschide Poiana Omului, cu sălașe izolate, câteva oi adunate la păscut și în vale, iar lângă zona mlăștinoasă una dintre cele mai rare plante din lume – Drosera rotundifolia (Roua Cerului).
Planta carnivoră Roua Cerului are un mecanism de prădător foarte bine pus la punct. Tentaculele plantei atrag insectele, care se prind de seva lipicioasă, iar apoi tentaculele se închid, seva plantei învelește insecta și o dizolvă integral.
Aceste plante carnivore sunt rare, așa că este important ca în zonele unde se știe că apar să pășim cu ceva mai multă grijă.
Terra Dacica este ultimul ținut din care se adună experiențele pe finalul rezidenței digitale de storytelling ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”.
În mod firesc, după Ulpia Traiana Sarmizegetusa am ajuns și la Sarmizegetusa Regia, cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman. Vizita prin sit necesită timp și cel mai bine ar fi cu un ghid alături. Pentru că altfel nu vei înțelege legăturile complexe dintre construcții și/sau drumul ceremonial.
După plimbările prelungite, experiențele culinare trebuie savurate în gospodăriile care păstrează gusturile bune specifice locului.
Așa am ajuns, ghidați chiar de primarul din Romoș, Daniela Mihaela Csatlos, la Ciungu Mare, așezare montană unde ajung puțini vizitatori. Până în 2015 nu avea un drum de legătură către comună, iar localnicii, în jur de 100, se aprovizionau la câteva zile cu ajutorul unor caravane în care se adunau și până la 20 de cai cu bagajele în spate.
Pentru cei mai în formă, drumul pe jos până la Oraștie, cel mai apropiat oraș, dura cam patru ore. Deloc mult, după cum îmi rezuma trecutul satului Tanti Gherghina (în foto alături de Daniela Mihaela Csatlos), o doamnă trecută de 80 de ani, cu un zâmbet larg și energie cât pentru o mie. Alături de nora ei, ne-a întâmpinat în ogradă cu o masa specială – balmoș și înturnat.
Cel mai puțin cunoscut nouă dintre preparate este înturnatul din ușa stânii, pentru care este nevoie de doar patru ingrediente: caș, smântână, pâine și sare.
Cât savuram la masă bucatele, pe uliță treceau vacile, care și-au învățat singure drumul spre casă, dar știu și când se face ora să revină de la păscut.
Finalul de zi ne-a prins pe un platou montan, cam la 800m, de unde am urmărit spectacolul dat de soare la înserare.
Am păstrat apusul în fața noastră pe cărarea de Via Transilvanica, pe unul dintre cele mai frumoase drumuri de țară descoperit la limita județelor Hunedoara și Alba.
Cronicari Digitali – proiectul cultural dezvoltat de Zaga Brand și Asociația Human Made Art – adună toate experiențele în ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” alături de Raiffeisen Bank România. Rezidența digitală de storytelling este susținută de partenerul de mobilitate TRUST MOTORS, partenerul video GO PRO, și partenerii media Rock FM, Dilema Veche, Spot Media și PressOne.
Un jurnal multimedia al explorărilor și descoperirilor culturale din ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” poate fi urmărit pe Instagram și Facebook cu ajutorul hashtagului #CronicariDigitali, dar și direct pe conturile Cronicari Digitali.