Anul 395: Împăratul Arcadius s-a căsătorit cu Aelia Eudoxia, fiica generalului Flavius Bauto. Ea a devenit una dintre cele mai puternice împărătese romane ale Antichității târzii.
Anul 1521: Bătălia de la Mactan: Exploratorul Ferdinand Magellan este ucis de băștinașii din Filipine conduși de Lapu-Lapu.
Expediția a plecat din Spania cu cinci nave echipate corespunzător unei călătorii lungi și, după ce a traversat Atlanticul, Magellan a trecut prin strâmtoarea care-i poartă numele și a intrat în Pacific, ajungând în Filipine în martie 1521.
Din cele cinci nave, cu care a început expediția, una s-a scufundat, alta a abandonat cursa, astfel că doar trei nave au ajuns în zona Filipinelor, unde Magellan moare atins de săgeata otrăvită a unui băștinaș. Echipajul continuă călătoria fără căpitan, se luptă din greu cu natura, pierde încă o navă în acest război, o alta încearcă să se întoarcă din drum și dispare, așa că, înapoi în Spania ajunge una singură, în septembrie 1522.
Din cei 270 de marinari care formaseră echipajul inițial, doar câțiva au mai debarcat în Spania, obosiți, nemâncați și echipați în zdrențe, dar mândri că au reușit să ocolească Globul, navigând de la est spre vest.
Anul 1578: În ciuda interdicțiilor, are loc duelul Mignonilor, unul dintre cele mai faimoase dueluri din istoria Franței, între trei favoriți ai regelui Henric al III-lea al Franței și trei favoriți ai lui Henric I, Duce de Guise.
Conflictul s-a declanșat atunci când regele Henric al III-lea a refuzat să-i dea o înaltă demnitate Ducelui de Guise, acordând-o în schimb unuia dintre favoriții săi, Jacques de Levis, conte de Caylus. Ca replică, unul din apropiații ducelui, Charles de Balsac, s-a apucat să-i defăimeze în public pe reprezentanții lui Henric al III-lea.
Era o provocare, care, conform statutului cavaleresc din secolul XVI nu se putea rezolva altfel, decât numai prin duel.
Rezultatul duelului a fost tragic. Din cei șase combatanți, cinci au fost uciși, fie murind pe loc, fie după câteva zile de îngrijiri medicale care nu au fost însă de mare folos. Singurul rămas în viață, doar cu o rană minoră la braț, a fost Charles de Balsac d’Entragues, reprezentant al Ducelui.
Charles de Balsac a scăpat, dar nici Ducele n-a avut o soartă fericită. În decembrie 1588, după ce și-a petrecut noaptea cu metresa lui, Charlotte de Sauve, Ducele a fost chemat la rege (Henric al III-lea). În timp ce se apropia de apartamentele regale, a fost asasinat de garda de corp a suvernaului. În anul următor, însuși regele a murit tot asasinat de un maniac religios.
Anul 1667: Poetul John Milton, sărac și orb, este nevoit să vândă drepturile de autor aferente poemului Paradisul pierdut. Suma primită a fost de 10 lire.
Anul 1791: Se naște Samuel Morse, inventatorul codului cu același nume, primul mijloc inventat de om pentru comunicarea de la distanță.
Anul 1865: Grav accident naval în SUA: nava cu aburi Sultana, purtând 2.300 de pasageri, a explodat și s-a scufundat în Mississippi. Bilanțul tragic a fost de 1.700 de morți.
Anul 1872: Moare Ion Heliade Rădulescu, poet, prozator, ziarist și om politic român, personalitate marcantă în peisajul culturii românești din secolul XIX.
Anul 1883: Papa Leon al XIII-lea înființează Arhidieceza de București. Ca în fiecare an, și astăzi, sâmbătă 27 aprilie, când se împlinesc 141 ani de la înființarea Arhidiecezei romano-catolice din București, are loc sfânta liturghie, consacrată anume evenimentului. Un anunț pe internet informează că slujba se va transmite în direct prin Angelus TV România, principalul broadcaster catolic românesc.
Anul 1906: Se reunește pentru prima dată Duma Imperiului rus, un Parlament instituit în grabă pe fondul tulburărilor interne care vor duce la confruntări și în final la revoluția bolșevică din 2017. Duma va funcționa până se va înființa Sovietul Suprem.
Anul 1908: La Londra, are loc ceremonia de deschidere a ediției a IV-a a Jocurilor Olimpice, programate între 27 aprilie și 31 octombrie 1908.
Întrucât oficialitățile grecești insistau ca întrecerile olimpice să aibă loc toate numai pe pământ grecesc, CIO a organizat la Atena, în 1906, o ediție jubiliară, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la reluarea Jocurilor Olimpice.
Acestea au fost, însă, considerate neoficiale, iar Olimpiada de la Londra a rămas să fie înscrisă ca fiind cea de-a patra ediție. Oficialitățile londoneze au folosit prilejul ca să construiască în timp scurt Stadionul White City cu o capacitate de 68.000 de locuri, un adevărat record pentru acea vreme. Ceremonia a fost deschisă de regele Eduard al VII-lea.
Următoarele sporturi au fost incluse în programul celei de a IV-a ediție a JO, din 1908: Atletism; Fotbal; Canotaj; Ciclism; Gimnastică; Hochei de câmp; Lacrosse; Lupte; Motonautică; Polo; Box; Rackets; Rugby; Scrimă; Sporturi nautice; Tenis; Tir; Frânghie; Tir cu arcul; Iahting.
Au participat 22 de țări și 2.008 sportivi (1.971 bărbați, 37 femei) care s-au întrecut în 110 probe din 21 de sporturi. Pe lista medaliaților nu figurează în acel an niciun român.
Totuși, primul român participant la JO apare mai de timpuriu: el a luat parte la ediția a doua, ce s-a desfășurat la Paris în anul 1900. Numele său era George Plagino dar nu pare să-și fi adjudecat vreo medalie. Prima medalie olimpică pentru România era atribuită abia în 1924. Este vorba de o medalie din bronz, obținută de Echipa națională de rugby la Jocurile Olimpice de vară de la Paris.
Prima medalie olimpică de argint pentru România a fost câștigată de Henri Rang, la Jocurile Olimpice de vară de la Berlin (1936), iar primul titlu de campion olimpic (medalia olimpică de aur) a fost obținut de Iosif Sîrbu la Jocurilor Olimpice de vară din 1952 de la Helsinki.
Anul 1909: Sultanul otoman Abdul-Hamid al II-lea este înlăturat de mișcarea "Junilor Turci" și este succedat de fratele său, Mehmed al V-lea. Au mai urmat patru sultani, până în anul 1924, când sultanatul a fost abolit și s-a instaurat republica.
Anul 1915: Moare compozitorul și pianistul rus Alexandr Scriabin.
Anul 1922: În Valea Jiului are loc o explozie provocată în mina de cărbune Aurelia, care a dus la decesul a 82 de mineri și rănirea altor 14.
Anul 1931: George Enescu a finalizat orchestrația operei „Oedip”, creație pe care a dedicat–o Mariei Rosetti–Tescanu.
Anul 1941: Al Doilea Război Mondial: Trupele germane intră în Atena.
Anul 1945: Al Doilea Război Mondial: Benito Mussolini este arestat de partizanii italieni la Dongo, în timp ce încerca să scape deghizat în soldat german. Nu se știe unde voia să fugă, dar era însoțit nu de soția sa, ci de amanta Clara Petacci, care i-a împărtășit soarta, amândoi fiind uciși de partizanii italieni și, în final, cadavrele lor au fost ridicate pe un eșafodaj din grinzi metalice al unei benzinării, și atârnate cu capul în jos pe cârlige de măcelărie.
Anul 1948: Lucrețiu Pătrășcanu a fost arestat, împreună cu Lena Constante, Elena Pătrășcanu, Bellu Zilber, Harry Brauner sub acuzație falsă de complot.
Acuzația era formală, întrucât adevărata cauză care ducea la arestarea și lichidarea fostului președinte al partidului comunist trebuie căutată într-un fel de răfuială ce avea loc între liderul vechi al partidului Pătrășcanu și liderul nou, Gheorghe Gheorghiu Dej.
Aceasta era cauza, dar exista și un pretext, ca să zic așa oficial, pentru judecarea și condamnarea lui Pătrășcanu. El a avut neinspirata idee ca, la o adunarea publică ținută la Cluj, să strige în gura mare: „Eu sunt comunist, dar înainte de a fi comunist, sunt român”.
Asemenea declarație n-ar fi deranjat pe nimeni în alte vremuri, nici în cele de astăzi. Dar, răstălmăcită în anul 1945, a putut fi ușor etichetată ca manifestare șovină, instigare naționalistă și bineînțeles, provocatoare. Pătrășcanu a fost ridicat noaptea de acasă, reținut și, în închisoare fiind, a decedat. Mult mai târziu, s-a aflat și motivul decesului: unul dintre angajații închisorii i-a dat o lovitură în cap, cu ranga.
Odată cu arestarea lui Pătrășcanu, au mai fost ridicate de la domiciliul lor încă patru persoane, tot noaptea și tot fără vreun mandat scris emis de cineva, astfel:
Pictorița Lena Constante, personalitate cunoscută în sfera artelor plastice, care provenea dintr-o familie de intelectuali, ceea ce îi deranja mult pe tovarășii comuniști.
A fost o artistă binecunoscută pentru lucrările sale originale de tapiserie și activitatea folcloristică; a fost de asemenea scenografă a teatrului de păpuși și unul dintre fondatorii teatrului Țăndărică. Aici a cunoscut-o în anul 1945 pe Elena Părășcanu, soția comunistului Lucrețiu Pătrășcanu.
Activistul comunist Bellu Zilber, un intelectual de marcă „prieten” cu Pătrășcanu și cu personalități precum Mircea Eliade și Emil Cioran.
În 1963, filosoful și activistul britanic Bertrand Russell a cerut, într-o scrisoare adresată premierului de atunci Ion Gheorghe Maurer, eliberarea din detenție a lui Bellu Zilber. A fost eliberat un an mai târziu, împreună cu alți deținuți politici, cu ocazia amnistiei generale.
În libertate, a început să-și scrie memoriile, dar nu s-a putut abține să nu divulge amănunte critice la adresa comuniștilor. În mai 1970, în casa lui Zilber au pătruns prin efracție hoți – probabil agenți ai Securității – iar manuscrisul cu memoriile a dispărut. Și-a câștigat existența dând meditații de matematică. A murit în martie 1978.
Folcloristul și etnomuzicologul Harry Brauner, soțul Lenei Constante. A fost unul din cei care au descoperit-o pe cântăreața Maria Tănase și a contribuit la promovarea ei pe scenă și la radio.
Este arestat ca prieten al lui Lucrețiu Pătrășcanu și implicat fără vină în procesul acestuia, fiind condamnat la 15 ani de închisoare (din care execută 12).
La 25 ianuarie 1962 este eliberat din închisoare și primește domiciliu obligatoriu la Viișoara, lângă Slobozia. În 1968, după rejudecarea procesului lui Pătrășcanu, este reabilitat și primește o pensie modestă.
În sfârșit, Elena Pătrășcanu, de profesie arhitect și scenograf, este arestată fără nicio altă vină decât aceea că era soția lui Pătrășcanu. A fost arestată și judecată pentru „complicitate la distrugerea PCR şi a ţării”. După executarea soțului Lucreţiu Pătrăşcanu, soția a fost condamnată la 14 ani de muncă silnică, 5 ani de degradare civică şi confiscarea bunurilor.
Ulterior, prin decretul de graţiere din 26 martie 1956, a fost eliberată şi înştiinţată despre moartea soţului său în închisoare.
Numitorul comun al „grupului Pătrășcanu” este acela că toți, fără excepție, erau intelectuali de marcă, neagreați de Gheorghiu Dej, liderul comunist pe ale cărui manuscrise frapează nu numai abateri de la gramatică, ci chiar dificultăți în grafierea literelor majuscule.
Anul 1967: Se naște Willem-Alexander, actualul monarh al Regatului Țărilor de Jos. Willem-Alexander s-a urcat pe tron în 30 aprilie 2013, ca urmare a abdicării mamei sale, regina Beatrix. Actualul monarh este primul rege urcat pe tronul țării după moartea stră-stră-străbunicului său, Willem al III-lea, căruia i-au succedat numai regine: regina Wilhelmina, regina Juliana și regina Beatrix.
Actualul rege s-a căsătorit în 2002 cu Máxima Zorreguieta Cerruti și au împreună trei fiice: Prințesa Catharina-Amalia, Prințesa Alexia și Prințesa Ariane. Prima născută, prințesa Catharina-Amalia este și moștenitoarea tronului Țărilor de Jos.
Anul 1968: S-a născut Cristian Mungiu, regizor român, laureat cu numeroase premii naționale și internaționale, printre care Marele Premiu „Palme Or” la Festivalul de Film de la Cannes (2007), premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Cannes (2012), premiul pentru regie la Festivalul de Film de la Cannes (2016) și multe altele.
La 19 octombrie 2017, Cristian Mungiu a fost distins cu Legiunea de onoare în grad de cavaler, decorație franceză.
Anul 1992: Este proclamată Republica Federală Iugoslavia, care cuprinde Serbia și Muntenegru. Dar nu a durat mult. După numai câțiva ani, federațiile s-au despărțit, constituind două state diferite.
Anul 2002: Echipa masculină de seniori a României a devenit campioană europeană la gimnastică, cu ocazia desfășurării celui de al 25–lea Campionat European.
Anul 2002: Filosoful Andrei Pleșu, fondator și rector al Institutului de studii avansate New Europe College din București, a primit premiul „Joseph–Bech" pe anul 2001.
Anul 2005: Cel mai mare avion construit vreodată, Airbus A380, a efectuat primul său zbor de pe aeroportul din Toulouse, Franța.
Anul 2012: Urmare a moțiunii de cenzură intitulată „Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată” depusă de USL, este demis guvernul Ungureanu. A fost un mandat scurt, de doar 78 de zile.
Urmare a moțiunii, președintele Traian Băsescu a fost nevoit să nominalizeze ca prim minstru, cam contre coeur, persoana agreată de PSD (din cadrul USL) și neagreată de domnia sa: Victor Ponta.
Anul 2014: Papii Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea sunt declarați sfinți de Papa Francisc, în prima canonizare papală din 1954. La ceremonie a participat și Papa Benedict al XVI-lea.
MEMENTO 27 aprilie
- Africa de Sud: Ziua Libertății
- Togo: Ziua Independenței (1960);
- Sierra Leone: Ziua Indepemndenței (1961)
- Ziua drapelului național al Republicii Moldova