Anul 1478: Familia Pazzi îl atacă, în chiar prima zi de Paște, pe Lorenzo’ de Medici – zis și „Lorenzo’ Magnificul”, politician și conducător al Republicii Florentine.
Incidentul a rămas în istorie sub numele de Conspirația Pazzi, după numele liderului unui grup de conspiratori. Conspiratorii nu erau chiar de capul lor. Îi încuraja arhiepiscopul din Pisa și chiar papa Sixtus al IV-lea.
Contând pe asemenea înalta susținere, ei l-au atacat atât pe Lorenzo, cât și pe fratele său Giuliano, chiar în naosul catedralei din Florența. În urma atacului, Giuliano a murit, iar Lorenzo a scăpat doar cu o rană.
În ciuda suspiciunilor fondate despre implicarea clerului în respectiva conspirație, nimeni n-a luat apărarea conspiratorilor, atunci când au ajuns să fie judecați. Sentința a fost aspră, pe măsura faptelor, iar pedepsele exemplare pentru cei implicați: au fost executați cu toții, fără niciun menajament.
Anul 1775: În urma convenției încheiate între Imperiul Otoman și Austria, Bucovina intră în componența Imperiului Habsburgic. Ca și Basarabia în 1812, la tratativele prin care s-a cedat o parte a Moldovei, însăși Moldova n-a fost reprezentată de nimeni. Domnitorul a aflat abia după câteva zile că țara lui nu mai e întreagă.
N-aș vrea să spună cineva că divaghez, dar asta amintește de cazul din 1941, când regele Mihai a aflat la radio că țara sa (țara unde el era „capul oștirii”) a intrat în război, iar soldații au primit ordin să treacă Prutul.
Anul 1798: Se naște Eugène Delacroix, pictor francez din perioada romantismului, precursor și afiliat timpuriu al impresionismului, unul din precursorii și teoreticienii divizionismului.
Anul 1803: La începutul după-amiezii zilei de 26 aprilie 1803, o ploaie de meteoriți de peste 3.000 de fragmente a căzut asupra orașului L'Aigle din Normandia, Franța. La aflarea acestui neobișnuit eveniment, Academia Franceză de Științe l-a trimis pe tânărul om de știință Jean-Baptiste Biot să investigheze.
După o muncă minuțioasă, Biot a raportat două tipuri de dovezi care indică fără tăgadă originea extraterestră a respectivelor „pietre”.
- Pietrele sunt identice sau similare cu altele, căzute cu alte ocazii, tot „din cer” în diferite alte locuri și identificate atunci a fi provenite dintr-un meteorit.
- Martorii oculari confirmă că au observat o „ploaie de pietre aruncată de un meteorit”, vizibil anterior pe cer.
- Zona nefiind nici muntoasă, nici deluroasă, se exclude proveniența terestră a „pietrelor” și alunecarea lor pe vreo pantă.
Ca urmare, însăși Academia Franceză de Științe a trebuit să admită că unele îndoieli anterioare ale sale cu privire la originea extraterestră a pietrelor meteorice erau greșite.
Anul 1877: După ce artileria turcă a bombardat orașe românești de la Dunăre, armata română deschide focul asupra Vidinului. Era uvertura intrării României în războiul ruso-turc.
Se spune că principele Carol (viitorul rege), care a ținut să fie de față la primele rafale, ar fi exclamat, atunci când a auzit tunurile românești, bombardând Vidinul: „Asta-i muzica ce-mi place!”.
S-ar putea ca, totuși, aceasta să fie doar o butadă construită de politicieni, întrucât, pe de o parte, nu există martori oculari ai momentului, ci numai repovestitori, iar pe de altă parte se știe că prințul Carol nu vorbea corect limba română. Dacă ar fi strigat el, sintagma ar fi sunat cam așa: „Asta muzica place la eu”.
Anul 1894: Se naște Rudolf Hess, ciudat personaj din viitorul anturaj apropiat al lui Hitler, a cărui politică și-a asumat-o. Am zis ciudat, întrucât a învățat să piloteze avioane, anume pentru a-l trăda pe Fuhrer, pentru a urca într-o mică aeronavă, a traversa Marea Mânecii și a ateriza pe câmp, convins că britanicii îl vor glorifica pentru trădarea săvârșită.
După ce a zburat conform planului, în 1941, s-a prezentat la un post al poliției și a cerut să vorbească direct cu prim-ministrul britanic. Britanicii l-au tratat cu prudență, nu i s-au acordat audiențele solicitate și a fost considerat prizonier.
După război, a fost judecat la Nurnberg și condamnat la închisoare pe viață. Închisoarea fusese anume destinată condamnaților pentru crime de război. Avea 600 de celule și niciodată nu a fost „arhiplină”, iar, pe măsură ce condamnații mureau, locurile rămâneau goale. Nu erau aduși condamnații de drept comun.
După ce, în 1966, a decedat ultimul dintre ceilalți încarcerați, Hess a rămas singur, în instituția penală de 600 de locuri. Cheltuielile de întreținere a instituției cu un singur deținut au fost estimate în acea vreme la 800.000 DM, echivalent cu aproximativ 1,3 milioane dolari anual.
Condițiile de viață în detenție au fost aspre în prima perioadă, dar au devenit mai permisive în anii 1980: lui Hess, i s-a permis să se deplaseze mai liber prin blocul de celule, să-și stabilească el însuși propriul mod de viață, să-și aleagă propriile activități, care includeau vizionarea programelor de televiziune, filme, lectură și grădinărit. A fost instalat un lift pentru a putea ajunge cu ușurință în grădină, iar din 1982 i s-a asigurat un infirmier.
A murit în august 1987, când, în închisoare fiind, a reușit să se sinucidă.
Anul 1913: A fost semnat, la Petersburg, un protocol prin care Bulgaria a cedat României orașul Silistra și câteva mici teritorii în sudul Dobrogei.
Anul 1920: La Cluj s-a înființat primul institut de speologie din lume, denumit astăzi „Institutul Speologic Emil Racoviță”. Era prima entitate de pe glob, destinată cercetării peșterilor, formării acestora, a florei și faunei specifice formațiunilor cavernoase și a trecutului îndepărtat când oamenii, sau hominizii, se adăposteau în peșteri.
Anul 1923: Ducele de York (viitorul rege George al VI-lea al Regatului Unit) se căsătorește cu Lady Elizabeth Bowes-Lyon la Westminster Abbey. Cuplul a avut doi copii: Elisabeth, viitoarea regină Elisabeta a II-a, și Margareta, contesă de Snowdon.
Regele George al VI-lea a trăit până în1952, când i-a urmat la tron tânăra principesă Elisabeta, iar soția (cealaltă Elisabeta, identificată ca fiind „regina-mamă”, pentru a nu se confunda cu regina în exercițiu) a trăit încă o jumătate de secol după decesul soțului. A murit în 2002, la vârsta de 101 ani și 238 zile.
Anul 1925: Paul von Hindenburg îl învinge pe Wilhelm Marx în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale germane și devine primul șef de stat al Republicii de la Weimar ales direct.
Von Hindenburg, deși nu împărtășea vederile extremiste, i-a netezit drumul spre putere lui Adolf Hitler. Astfel, influențat de cercurile politice de dreapta, îi retrage în 1932 sprijinul acordat inițial cancelarului Heinrich Brüning, de orientare centristă.
Cu sprijinul pierdut, cancelarul s-a retras, iar von Hindenburg l-a desemnat pe diplomatul cu vederi de extremă dreapta Franz von Papen cu formarea unui nou guvern. Cu asemenea cancelar, influența partidului nazist al lui Hitler asupra politicii interne germane a crescut considerabil.
Dar n-a fost destul și, în decembrie 1932, cancelarul va fi schimbat din nou, fiind numit ministrul de rǎzboi de pânǎ atunci, Kurt von Schleicher, un nazist activ, dar aparent „moderat”. Von Schneider însă n-a găsit amatori pentru a forma un guvern de „moderați” și, astfel, la 30 ianuarie 1933, președintele îl numea pe Adolf Hitler în funcția de cancelar (prim-ministru) al Reichului German. Se deschidea drumul nu numai spre puterea absolută a lui Hitler, ci și spre un nou război mondial.
Anul 1931: La New York, a avut loc prima emisiune televizată, experimentală: protagonista emisiunii a fost actrița Fay Marbe.
Anul 1933: S-a înființat GESTAPO, poliția secretă a Germaniei naziste. Multe din crimele, distrugerile și genocidul practicate în Germania din prima jumătate a secolului XX sunt puse în mare măsură pe seama poliției secrete GESTAPO.
Anul 1945: A fost adoptată Carta Națiunilor Unite (a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945).
Anul 1962: Nava spațială Ranger 4 a NASA se prăbușește pe Lună. Misiunea zborului cosmic era transmiterea pe Pământ a unor imagini de pe suprafața Lunii, colectarea de date privind radiațiile culese de aparate și altele.
O defecțiune a computerului de bord a cauzat însă eșecul instalării panourilor solare și a sistemelor de navigație. Ca urmare, nava spațială s-a prăbușit în partea îndepărtată a Lunii fără a returna date științifice.
Evident, misiunea a eșuat, iar nava spațială nu și-a atins obiectivul principal. Totuși, cercetătorii au reținut despre combinația Atlas-Agena-Ranger că a funcționat pentru prima dată riguros corect și fără nicio abatere de la parametrii programați.
Anul 1964: Reprezentanții oficiali ai statelor africane Tanganika și Zanzibar și-au dat mâna, marcând momentul startului în cursa de formare a unui stat nou, ce se va numi Tanzania.
Situată în Africa de sud-est, Tanzania este astăzi un stat de 947.303 kmp, și 61.741.120 locuitori, cu capitala Dodoma (765 mii locuitori) și cu cel mai mare oraș din țară, Dar es Salam (5,383 milioane locuitori).
Anul 1976: A fost decernat premiul "Pomme d'or" al Federației internaționale a ziariștilor și scriitorilor de turism (FIJET) zonei turistice Bucovina din România.
Anul 1986: S–a produs accidentul de la centrala nucleară Cernobîl, aflată la 200 km de Kiev. Multă vreme de la eveniment, presa sovietică a ținut sub tăcere cele petrecute. Românii au aflat de la radio „Europa Liberă”, unde erau prezentate informații și reportaje ample despre accident. Presa românească s-a limitat la o știre scurtă, fără vreun comentariu.
Abia peste mai bine de o săptămână au început să apară, ca un fel de știri fără importanță, informații despre „un accident neplăcut, ale cărui consecințe sunt deja în curs de înlăturare!” (citez din memorie). Aflam ceva mai mult de la călătorii care veneau din vest, citiseră acolo presa sau aduceau în România ziare străine.
Abia după destrămarea statului sovietic dimensiunea catastrofei s-a prezentat opiniei publice din România și alte state est-europene în adevăratele ei dimensiuni.
Anul 1992: Regele Mihai efectuează prima vizită în România după 1989. A fost primit la București cu un entuziasm de nedescris. Calea Victoriei și străzile adiacente hotelului unde se afla cazată familia regală gemeau de multă lume ce era.
Aplauzele au vuit în momentul când regele a apărut la balconul hotelului, împreună cu regina Ana, cu principesa Margareta (actualul custode al coroanei) și cu un adolescent, pe care regele l-a luat cu drag în brațe, expunându-l privirilor mulțimii: prințul Nicolae.
A emanat totdeauna atât dragoste de la acest bunic către iubitul său nepot și a emanat atâta afecțiune din partea nepotului către bunic, încât (opinia mea) îmi este imposibil să înțeleg cum de a putut bunicul să-și repudieze nepotul, tocmai atunci când se pregătea pe drumul spre eternitate și când creștinește este să ne iertăm unii pe alții, nu să ne asmuțim.
În acele zile, când regele nu se mai înfățișa publicului, când nu mai comunica decât cu câțiva membri ai familiei, am simțit un dezgust când aceștia informau presa despre repudierea iubitului prinț de către adoratul său bunic – indiferent de eventuala faptă ce i s-ar imputa.
Căci cine citește interviurile date de rege după 1990 simte o puternică empatie a fostului suveran față de toți românii, față de cei apropiați și față de familie – regina consoartă, fiicele, nepoții. Niciodată, în atitudinea regelui, n-am simțit aversiune contra cuiva (chiar contra celor care i-au vrut răul), n-am simțit ură, dușmănie, pizmă, invidie, răutate, ca la atâția din politicienii noștri.
Nu încape în mintea mea ideea că regele, aflat pe patul de moarte și în imposibilitate de a mai avea o comunicare cu românii, se apucă să-l stigmatizeze pe iubitul său nepot.
Iar familia, care avea posibilitatea să aplaneze eventuala asperitate bunic-nepot, s-a comportat ca față de un străin și dușman periculos: nu l-a lăsat să vină la bunic, măcar ca să-și ceară iertare pentru ce, eventual, a greșit. Nici la catafalcul bunicului intrat în neființă n-a putut ajunge nepotul decât târziu, la cortegiu, ca un simplu anonim, nu ca nepot.
Să mă tai și n-am să cred că asta a fost voința bunicului, ca, pe patul de moarte fiind, să nu aibă altă grijă mai mare decât repudierea iubitului nepot.
Anul 1993: Curtea Constituțională a decis că Academia Română are competența de a stabili normele ortografice ale limbii române. Are loc revenirea la grafia cu litera „â” în loc de „î”, în anumite poziții din cuvânt și la scrierea cu „sunt”, „suntem”, sunteți” în loc de „sînt, sîntem, sînteți”.
Anul 2005: Răpitorii celor trei jurnaliști români reținuți în Itak au prelungit până pe 27 aprilie, la ora 18.00, ultimatumul dat autorităților române de a-și retrage trupele din Irak, ca preț pentru eventuala eliberare a ostaticilor. Dar ostatecii vor fi eliberați la 22 mai 2005, fără retragerea vreunui militar român in Orientul Mijlociu.
MEMENTO: