Anul 842: Regele Franței de Vest, Carol al II-lea Pleșuvul, și regele Franței de Est, Ludovic al II-lea Germanicul, își întăresc jurământul de a se împotrivi fratelui lor mai mare, împăratul carolingian Lothair, printr-un document deosebit de important pentru lingviști: este redactat într-o limbă romanică evoluată, diferită de latină, dar diferită și de limba franceză de mai târziu.
Este dovadă a formării etapizate a limbii franceze moderne – și, prin extindere, a limbilor romanice – fapt ce se confirmă și în cazul limbii române, dacă ne gândim la acel soldat care, în secolul VI îi atrăgea atenția camaradului că-i căzuse desaga de pe spinarea catârului, strigând: „torna, torna, fratre!”.
Anul 1130: 14 februarie este ziua când, murind papa Honorius al II-lea, cardinalii au ales, în loc, doi papi. Unii l-au susținut și votat pe Anaciet al II-lea, iar alții pe Inocențiu al II-lea.
Părea că se scindează Biserica Catolică, dar a intervenit regele Franței, Ludovic al VI-lea, a chemat toți episcopii pentru consultări, l-a mai chemat și pe înțeleptul stareț de la Clairvaux, foarte respectat în lumea catolică, solicitând o soluție.
Starețul a găsit soluția, pe care au acceptat-o toți episcopii: el a considerat că numai Inocențiu al II-lea este canonic, deci numai lui i se cuvine să preia demnitatea de Papă. Nu a ezitat să meargă apoi la potentații vremii, atât clerici cât și mireni, pentru a obține susținerea lor.
A obținut-o și, ca rezultat, alegerea lui Inocențiu al II-lea a fost confirmată solemn, iar Anaclet a fost judecat ca oportunist și excomunicat de către Consiliul de la Pisa. După trei ani, a murit - se spune că de inimă rea.
Anul 1766: S-a născut faimosul economist britanic Robert Malthus, autorul teoriei despre războaie, că ar fi inevitabile întrucât resursele naturale ale Planetei, îndeosebi cele alimentare, nu pot asigura la nesfârșit nevoile populației în creștere. El a susținut că populația planetei se dezvoltă în progresie geometrică, în timp ce resursele pot crește numai în progresie aritmetică.
Socialiștii și comuniștii l-au contrazis, asigurâd că războaiele au numai cauze politico-sociale, că ei le-au descoperit și că ei vor feri omenirea de conflicte militare în viitor. Cum feresc ei omenirea se vede chiar în zilele noastre.
Dar au înregistrat o victorie mare: în ziua sosirii, jurnalul de bord arăta joi, în timp ce toate calendarele de pe țărm arătau vineri. Corabia, navigând mereu spre vest, s-a deplasat contrar rotației pământului, câștigând astfel o zi și demonstrând încă o dată sfericitatea planetei
Anul 1779: James Cook este ucis de nativi hawaieni în apropiere de Kealakekua, Hawaii. Dar programul expediției continuă și, în în final, din cele trei corăbii cu care demarase expediția, se întoarce una singură, fără să aducă aur așa cum sperase regele și cu un echipaj redus la câțiva oameni, flămânzi și sleiți de puteri.
Anul 1804: Are loc prima revolta sârbă împotriva Imperiului Otoman, condusă de Karadorde.
Anul 1851: S-a înființat, la Paris, Junimea română, societate politică și culturală a tinerilor studenți români din Paris, îndrumați de Nicolae Bălcescu și C. A. Rosetti.
Anul 1876: Americanul de origine scoțiană Alexander Graham Bell a depus cererea și documentația aferentă, pentru a-și obține brevetul invenției sale, telefonul. A fost pe fază - am spune astăzi - căci, cu două ore mai târziu, făcea același lucru și un oarecare Elisha Gray. Dar niciodată al doilea nu are șansele primului.
Anul 1888: La București, se inaugurează Ateneul Român edificiu de prim rang al culturii muzicale în România, care se constituie astăzi ca o adevărată emblemă a orașului și chiar a țării.
Pe scena Ateneului au urcat, în timp, virtuoși de prim rang ai Europei și chiar ai lumii. Aș cita din memorie: dirijorul Felix Weingartner, violonistul Jacques Thibault, pianistul Arthur Rubinstein, Yehudi Menuhin, David Oistrah, Lev Oborin, dirijorii Felix Weingartner, Herbert von Karajan și mulți alții, care au avut totdeauna cuvinte de laudă pentru excelenta sală de concerte a Ateneului Român.
Anul 1918: La 14 noiembrie, Uniunea Sovietică adoptă și ea calendarul gregorian. La peste un secol de la eveniment, în Federația Rusă încă se mai practică, „stilul vechi”, cel la care s-a renunțat de un secol chiar de către înaintașii ruși.
Anul 1929: Înființarea Camerelor de comerț și de industrie din România.
Anul 1946: A început să funcționeze primul calculator electronic ENIAC, conceput în 1943, la Universitatea din Pennsylvania.
Anul 1952: La Oslo, în Norvegia, se deschide cea de a VI-a ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă, pentru prima oară într-o țară scandinavă și pentru prima oară când jocurile Olimpice de Iarnă au loc într-o capitală de stat.
Au participat 694 de sportivi, iar, în program, au fost incluse patru sporturi: bob, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic şi viteză), schi (alpin, sărituri, fond şi combinata nordică). S-a concurat la 22 de probe. În premieră, a fost inclusă în program proba de 10 km schi fond şi slalomul uriaş.
Pentru prima dată, Jocurile Olimpice de Iarnă au fost deschise de o femeie, respectiv prințesa Ragnhild a Norvegiei, întrucât regele țării, Haakon al VII-lea, se afla in Marea Britanie, la funeraliile regelui George al VI-lea.
Vedeta acestei ediții a fost norvegianul Hjalmar Andersen, care a obținut trei medalii de aur la patinaj viteză. Rezultatul cel mai bun obținut de România fost locul 10 la schi fond (ștafeta 4x10 km), unde s-au clasat Manole Aldescu, Dumitru Fățilă, Constantin Enache și Moise Crăciun.
Anul 1956: La Moscova, începe al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. În ultima noapte a reuniunii, primul secretar Nikita Hrușciov a vorbit pentru prima oară, într-un discurs secret, despre crimele lui Iosif Stalin.
Anul 1961: La Universitatea din California, a fost sintetizat pentru prima oară un nou element chimic, elementul aflat la poziția 103 în tabelul extins al lui Mendeleev. Trebuie adusă această explicație, întrucât tabelul „clasic” se limita la 92 de elemente, extinderea realizându-se ulterior.
Anul 1980: Tot într-o zi de 14 februarie, dar în anul 1980, s-au deschis Jocurile Olimpice de Iarnă, ediția a XIII-a, în Statele Unite, la Lake Placid, New York. Au participat 1.072 de sportivi, din 37 de ţări.
S-a concurat la şase sporturi: bob, biatlon, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic şi viteză), sanie, schi (alpin, sărituri, fond şi combinată nordică). Au fost acordate 38 de titluri olimpice. În premieră, au participat sportivi din China, Cipru şi Costa Rica.
Anul 1990: Sonda spațială Voyager 1 fotografiază Terra de la distanță record de aproximativ 6 miliarde de kilometri.
Anul 1992: România a stabilit relații diplomatice cu Republica Belarus.
Anul 1996: Biblioteca Apostolică a Vaticanului aprobă microfilmarea unor documente referitoare la istoria României, pentru Arhivele Statului român. Din păcate, publicul larg n-a prea observat ca istoricii noștri să fi profitat cu pasiune de această oportunitate, deși, așa cum se știe, în istoria românilor mai sunt încă destule pagini albe – mai ales la începuturile ei.
Anul 2002: Au fost repatriate rămășițele pământești ale fostului rege român Carol al II-lea și ale ultimei sale soții, Elena Lupescu.
Anul 2018: Într-un liceu din Parkland, Florida, în zona metropolitana Miami, Statele Unite, a avut loc un carnagiu, în care au decedat 17 persoane și alte 17 au fost rănite. Evenimentul a ajuns să fie cunoscut ca „masacrul de la liceul Marjory Stoneman Douglas”.
Atacatorul a fost identificat de martori și arestat la puțin timp după aceea. El se numește Nikolas Cruz și a mărturisit că a împușcat la întâmplare, fără să vizeze pe cineva anume.
Presa a relatat că președintele de atunci, Donald Trump, le-ar fi adus acuze celor din FBI, că nu au reușit să-l monitorizeze din timp pe trăgător, întrucât el avea precedente, iar "ei petrec prea mult timp încercând să demonstreze implicarea rusească în campania Trump".
Anul 2021: Moare Ion Mihai Pacepa, fost șef adjunct al DIE și consilier personal al președintelui Nicolae Ceaușescu. Cazul Pacepa a făcut multă vâlvă pe vremea dictaturii, când consilierul personal al dictatorului a fugit în Occident, odată cu multe secrete ale statului, ale partidului și ale lui Ceaușescu personal, pe care le avea în minte.
*
POST SCRIPTUM:
Na, că era să uit: ziua de 14 februarie este, în fiecare an, ziua Sfântului Valentin (Valentine’s day) - ziua îndrăgostiților.
Sărbătoarea este binevenită, dar merită remarcat faptul că sfântul Valentin, cel pe care îl sărbătorim atât de voioși la 14 februarie, nu există în calendarul ortodox. În această zi sunt pomeniți alți trei Sfinți: Auxenție, Maron și Avraam. Sinaxarul zilei (carte care cuprinde viețile sfinților) mai amintește de sfântul Filimon, de cuviosul nou-mucenic Gheorghe Croitorul și de Melitineanul, unul care a suferit mucenicia în Constantinpol, în anul 1693.
Atât. Nimic despre vreun sfânt Valentin și despre ziua îndrăgostiților atât de dragă nouă. De altfel, memorialiștii susțin că sărbătorirea Sfântului Valentin a fost înființată (la catolici) tocmai în anul 496 de către Papa Galasius I, fără ca nimeni să fi știut până la acea dată despre un martir, un sfânt sau altceva similar, cu numele de Valentin.
Dar asta nu ne oprește să le urăm tuturor celor pe care îi cheamă Valentin un călduros LA MULȚI ANI!