Anul 437: Împăratul Valentinian al III-lea își începe domnia asupra Imperiului Roman de Apus. Mama sa Galla Placidia își încheie regența, dar continuă să exercite influență politică la curtea din Roma.
Totuși, chiar și în timpul regenței, puterea reală le-a aparținut generalilor Felix, Bonifatius și Aetius. Așadar, se resimțea lipsa unui împărat puternic și eficient, iar statul aluneca încet-încet spre criză. Africa de Nord, Britannia, Pannonia au început să se desprindă, rând pe rând, de sub autoritatea imperiului.
Pe Câmpiile Catalaunice, într-una dintre cele mai mari bătălii ale antichității, armata romană comandată de Aetius, cu contingente vizigote, france, burgunde și alane, obține o ultimă victorie, forțând retragerea lui Attila și a aliaților săi din Gallia, în anul 451.
Deranjat de puterea generalilor în politica imperiului, Valentinian al III-lea îl ucide cu mâna lui tocmai pe învingătorul Aetius, ca un fel de avertisment către toți ceilalți generali. Dar, după numai câteva luni, efectul s-a arătat contrar intențiilor și însuși împăratul a sfârșit asasinat, probabil de către o mână plătită de generalii amenințați. Cu asta, s-a sfârșit dinastia teodosiană.
Anul 1504: Murind Ștefan Vodă cel Mare la 2 iulie, fiul său, Bogdan al III-lea, preia domnia în aceeași zi și devine stăpân peste principatul Moldovei. Va domni până în 1517 și va fi succedat de fiul său, Ștefăniță Vodă, nepot al marelui Ștefan.
Anul 1566: Moare Nostradamus, astrolog și prezicător francez. Versetele sale, scrise într-un limbaj „a la Phytia”, par să fi prezis multe din evenimentele majore al omenirii, precum războaiele, cutremure, inundații etc.
Numitorul comun al prezicerilor sale constă în aceea că toate au fost descoperite „post factum” și niciuna cu anticipație. Adică, spre exemplu, versetele care preziceau destrămarea Uniunii Sovietice au fost „tălmăcite” după ce Uniunea s-a destrămat, nu cu un oarecare timp înainte.
Anul 1644: Bătălia de la Marston Moor: forțele unite ale parlamentarilor englezi conduse de Lordul Fairfax și Contele de Manchester, plus scoțienii de sub comanda Contelui de Leven, i-au învins pe regaliștii comandați de Prințul Rupert al Rinului și Marchizul de Newcastle, obținând o victorie decisivă și de netăgăduit, în cadrul Războiului civil englez.
Anul 1698: Inginerul și inventatorul englez Thomas Savery brevetează primul motor cu aburi, mai exact o pompă care scoate apa din minele inundate, folosind forța aburilor. În această fază, nu este vorba de clasicul motor cu aburi, cel cu piston, care va putea acționa în viitor elicele navelor sau roțile vehiculelor terestre (locomotive). Până acolo, drumul mai este lung.
Anul 1714: Se naște Christoph Willibald Gluck, compozitor german timpuriu de operă. A fost unul dintre compozitorii importanți din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și primul reformator al perioadei muzicale clasice.
Este cunoscut în special pentru opera „Orfeu și Euridice”. A fost profesorul de muzică al Mariei Antoaneta, regina consortă a Franței. Este considerat adesea părintele perioadei muzicale clasice și rococo - cel puțin în domeniul operei.
Anul 1723: Se naște Antonio González Velázquez, unul dintre cei mai importanți pictori spanioli, din perioada barocă târzie. A fost pictor de curte al palatului regal din Madrid, iar mai târziu director al Academiei din San Fernando din Ciudad de Mexico.
Anul 1816: Are loc cel mai emoționant dezastru naval din istorie: fregata franceză La Méduse eșuează în golful Arguin, din largul Africii de vest, din cauza incompetenței crase, dovedită de comandantul navei.
Fregata plecase în iunie 1816, din Rochefort către portul Saint-Louis, pe coasta Senegalului. Nava era escortată de alte trei nave însoțitoare, atât pentru siguranța transportului, cât și pentru intervenție în cazul vreunei situații neprevăzute. Dar comandantul fregatei - un ofițer lipsit de experiență – a renunțat la ele pe parcurs, preferând să mărească viteza fregatei, pentru a naviga singur și a ajunge mai repede la destinație. Ca urmare, a continuat drumul neescortat.
Ideea i-a fost fatală. Curând au apărut grave probleme tehnice la fregată, căpitanul s-a văzut neajutorat, nava a devenit necontrolabilă, iar la bord a intervenit și o epidemie. Din cei 400 de oameni câți au fost inițial la bord, au rămas mai puțin de 200.
Ca să-i salveze pe aceștia, neexperimentatul căpitan a venit cu o idee năstrușncă: a improvizat o plută uriașă și a așezat oamenii pe ea.
Morse nu inventase încă faimosul alfabet, iar Marconi nu se născuse încă. Orice comunicare cu cei de pe uscat era exclusă. După 13 zile petrecute în derivă pe mare, pluta a fost descoperită întâmplător de un vas comercial. Mai erau în viață pe ea doar 15 oameni. În viață e un fel de a vorbi, întrucât toți erau bolnavi, epuizați fizic și psihic.
Tragedia „Meduzei” a cutremurat sensibilitatea emoțională a omenirii. Pictorul Théodore Géricault a imortalizat momentul într-un tablou celebru, „Pluta Medusei”. La rândul său, pictorul rus Aivazovski a creat „Al nouălea val”, capodoperă aflată la galeriile Tretiakov din Moscova. Și Jules Verne a folosit cazul pentru romanul întitulat „Naufragiații Cancelarului”, iar italianul Alessandro Baricco a folosit tot acest prilej pentru un alt roman, „Oceano mare”.
În presă, s-a vorbit foarte insistent despre incompetența acelui comandant, care a jucat pe o singură carte soarta unui vas cu 400 oameni la bord. Cu toate acestea, procesul judecat la Curtea Marțială s-a soldat cu o pedeapsă relativ ușoară pentru respectivul comandant: a fost scos de pe lista ofițerilor, exclus din Marină, condamnat la trei ani de închisoare și la plata cheltuielilor de judecată.
Presa vremii amintea de o lege care prevedea pedeapsa capitală pentru orice căpitan de vas, care se salvează pe sine, în loc să fie el ultimul care abandonează nava. Până și comandantul de pe „Titanic” a rămas la bordul navei care se scufunda în 1812, deși se spune că i s-ar fi oferit un loc într-o barcă de salvare.
Anul 1838: A apărut, la Brașov, Foaie pentru minte, inimă și literatură, publicație condusă de George Barițiu, supliment literar al „Gazetei de Transilvania".
Anul 1853: Armata rusă trece Prutul și ocupă Țările Române, după ce, cu numai un sfert de veac mai devreme, trecuse Nistrul în 1812, ocupând Basarabia „pașnic”, prin înțelegere cu turcii. De data aceasta, rușii au pus stăpânire totală pe cele două principate românești, inclusiv capitalele București și Iași.
Ocupând niște teritorii „turcești”, rușii considerau că marchează un punct favorabil lor în Războiul Crimeii, început în primăvara 1853 și încheiat în martie 1956, prin Tratatul de la Paris.
Prin acest Tratat, privilegiile speciale ale Rusiei în Principatele Dunărene erau totuși transferate către grupul Marilor Puteri. Astfel, Țările Române rămâneau sub suzeranitatea turcească, dar intrau sub protecția aliaților, iar Moldova primea înapoi o fășie în formă de „L” din sudul Basarabiei, cea ocupată de ruși încă din 1812.
Ulterior, regele Carol I a renunțat la această fâșie, primind în schimb Dobrogea, din componența Imperiului Otoman, cel înfrânt.
În plus, navelor de luptă ale tuturor națiunilor le-a fost interzis accesul în Marea Neagră, care trebuia să devină o mare a păcii, complet demilitarizată. Flota rusă fusese deja distrusă în timpul războiului și nu i-a fost greu țarului să cadă de acord cu sultanul și să nu mai înființeze nici un arsenal naval militar pe țărmurile mării.
Una peste alta, Rusia rămânea fără niciun instrument militar, cu care să-i amenințe pe turci. Mai mult, Marile Puteri au susținut respectarea în viitor a independenței și integrității Imperiului Otoman, care rămânea astfel un fel de jandarm al Europei, în fața pericolului rus.
Anul 1871: Victor Emmanuel al II-lea își face o intrare triumfală în Roma după ce a cucerit-o de la Statele Papale.
Anul 1881: Urmare unui atentat asupra președintelui SUA, James A. Garfield, acesta a fost rănit grav și, în ciuda îngrijirilor primite, rana s-a agravat, ducând în cele din urmă la decesul președintelui, în ziua de 19 septembrie 1881.
Anul 1888: Ion Luca Caragiale este numit director al Teatrului Național din București.
Anul 1893: Se naște Luca Ion Caragiale, poet român, fiul dramaturgului Ion Luca Caragiale și fratele lui Mateiu Caragiale. A decedat la numai 28 de ani, în 1921.
Anul 1897: Inginerul anglo-italian Guglielmo Marconi obține la Londra un brevet pentru invenția sa, un aparat care transmitea impulsuri electrice la distanță și fără niciun fir sau alt material care să lege transmițătorul de receptor. Marconi inventase aparatul de radio.
Anul 1900: Pe Lacul Constanța, lângă Friedrichshafen, Germania, are loc primul zbor al unui Zeppelin. Părea că acesta va fi aparatul cu care va zbura generația viitorului, întrucât aparatele cu motor - avioanele - sunt „nesigure” și foarte pretențioase la decolare și aterizare.
Dar catastrofa aeriană din 6 mai 1937, când, în numai câteva secunde, s-a mistuit în flăcări dirijabilul „Hindenburg”, mândria Germaniei, a schimbat percepția în favoarea categorică a aparatelor cu motor și elice: avioanele.
Anul 1922: Se naște Pierre Cardin, designer francez de modă.
Anul 1923: S-a produs accidentul feroviar de la Vintileanca, județul Buzău, soldat cu zeci de morți și răniți. După un lung proces care trebuia să scoată la lumină și să pedepsească exemplar vinovații, toată vina a căzut pe un singur om: legendarul acar Păun.
A fost condamnat la ani grei de temniță, în timp ce întreaga ierarhie de la el în sus a scăpat, ca să zic așa, cu fața curată.
Anul 1926: Se naște scriitorul și publicistul Octavian Paler, personalitate importantă în peisajul literaturii și publicisticii române, de după 1989.
Anul 1937: Piloții americani Amalia Earhart și Fred Noonan, care au încercat să zboare în jurul lumii, au fost dați dispăruți deasupra Oceanului Pacific. Evenimentul declanșează cea mai mare operațiune de căutare din perioada interbelică și generează mai multe teorii ale conspirației.
Anul 1951: La Babice, Cehoslovacia, o ședință a Comitetului Național Comunist local este atacată de patru oameni înarmați, trei membri ai comitetului fiind uciși. Faptele au prilejuit procesele-spectacol de la Jihlava, îndreptate îndeosebi împotriva influenței Bisericii asupra populației rurale. Unsprezece persoane, inclusiv clerici, au fost condamnate la moarte și alte 111 persoane la închisoare pe termen lung.
Anul 1961: Moare Ernest Hemingway, scriitor american, laureat al Premiului Nobel.
Anul 1964: Președintele american Lyndon B. Johnson a promulgat Legea Drepturilor Civile, prin care se interzicea segregarea în școli, locuri publice și la angajare.
Anul 1977: Moare Vladimir Nabokov, scriitor de origine rusă, autorul faimosului roman „Lolita”, socotit de unii ca imoral, apreciat de alții ca exemplu al literaturii avantgardiste din secolul XX și, una peste alta, ajuns cu siguranță bestseller-ul epocii sale.
Anul 1994: Cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființare, Asociația Internațională a Presei Sportive a decis ca în ziua de 2 iulie a fiecărui an să fie marcată Ziua internațională a ziaristului sportiv.
Anul 2002: Bancherul american Steve Fossett a devenit primul om care a călătorit singur, nonstop, în jurul lumii într-un balon.
Anul 2005: La Londra și în alte orașe au avut loc concertele maraton Live 8, destinate să aducă în prim-plan problema sărăciei din Africa, cu doar 3 zile înainte de debutul summit-ului G8 de la Edinburgh.
Anul 2013: Uniunea Astronomică Internațională a stabilit următoarele nume pentru sateliții naturali nr 4 și nr 5 ai lui Pluto: