Anul 1063: Moare regele Béla I al Ungariei. După unele ipoteze, Béla I ar fi fost regele al cărui notar Anonimus a elaborat o cunoscută cronică, deosebit de importantă sub aspectul informațiilor (chiar dacă adesea sunt inexacte) despre istoria românilor din Transilvania, despre poposirea în zonă a maghiarilor migranți și despre confruntările dintre diferitele tabere.
Există dubii cu privire la corectitudinea celor relatate în cronica sa de Anonimus, care se prezintă ca notar al regelui Béla, fără se precizeze „al câtălea” Béla. Căci, dacă era contemporan cu Béla I, deci trăise faptele pe care le relata, e una. Dar, dacă era cumva notarul lui Béla al IV-lea (cu două secole mai târziu), așa cum consideră mulți istorici, atunci relatările prezentate sunt auzite de el și repovestite sau citite de el și rerelatate. Credibilitatea ar fi substanțial diferită.
Dar, și într-un caz, și în altul, cronicarul își face „datoria” să prezinte faptele totdeauna într-o lumină care pune în evidență măreția și vitejia regelui maghiar, mereu viteaz drept și iubit de ai săi.
Totuși, lucrarea constituie cea mai amplă și cea mai detaliată relatare a informațiilor despre trecutul nostru istoric vechi în zona transilvană, privind existența unor voievodate ale populaței locale, privind numele unora din principi (Menumorut, Gelu, Vlad), privind luptele purtate de invadatorii maghiari poposiți în zonă cu populația autohtonă, românii, pe care îi știe ca valahi sau vlahi, iar uneori ca slavi sau chiar bulgari.
Ipoteza despre legătura dintre Anonimus și regele Bela I este importantă, întrucât l-ar pune pe notarul anonim în situația de a fi oarecum contemporan cu evenimentele descrise de el. Altfel, ar însemna că Anonimus ar fi fost notar la curtea unui alt rege Béla, al IV-lea, care a trăit cu două secole mai târziu.
În acest caz, credibilitatea evenimentelor descrise scade mult, întrucât ar însemna că multe din informații au fost transmise, probabil oral, de la o generație la alta.
Anul 1524: Se naște Pierre de Ronsard, poet francez. A fost poetul Curții, foarte apreciat de rege datorită ideilor sale, care preamăreau politica Palatului, și îndeosebi ideile anti-hughenote ale reginei-mamă, exprimate de poet în lucrarea Discours de la Misère de ce Temps.
Pierre de Ronsard s-a bucurat de o poziție privilegiată la curte, dar, după moartea suveranului, rolul său în înalta societate s-a estompat, ca să nu zic chiar că s-a terminat. A rămas doar în istorie, ca personaj literat.
Anul 1649: A luat sfârșit asediul Droghedei, cetate din estul Irlandei, deținută de o garnizoană catolică irlandeză împreună cu regaliștii englezi. A fost asediată și cucerită de forțele parlamentariste engleze conduse de Oliver Cromwell. În urma atacului, mare parte din soldații garnizoanei și un număr neprecizat, dar important, de civili au fost uciși de trupele parlamentare.
Anul 1709: Bătălia de la Malplaquet, parte a Războiului Succesiunii Spaniole. A fost una din cele mai crunte bătălii ale secolului: francezii au lăsat pe câmpul de bătălie peste 12.000 de morți, în timp ce aliații au pierdut 20.000 de oameni.
Datorită prețului mare plătit de către învingători pentru a obține izbânda, aceasta este considerată de istorici o victorie à la Phyrus.
Memorialiștii conseamnează că, după bătălie, mareșalul Villars i-ar fi transmis următoarele rânduri, ca o butadă, regelui Ludovic al XIV-lea al Franței:
„Dacă Dumnezeu ne va ajuta să pierdem încă o astfel de bătălie, Maiestatea sa poate fi sigură că inamicii săi vor fi distruși”.
Anul 1816: Se naște Carl Zeiss, inginer mecanic german, personalitate notorie în domeniul instrumentelor optice. El a întemeiat în noiembrie 1846 firma Carl Zeiss și, împreună cu un grup de opticieni și producători de sticlă, a reușit să remodeleze întreg instrumentarul din domeniul optic, cunoscut la timpul său.
Prin colaborarea cu Ernst Karl Abbe a revoluționat multe precepte teoretice ale opticii, designul microscoapelor și configurația lunetelor. Cu timpul, firma Carl Zeiss a crescut și a devenit una dintre cele mai mari și mai prestigioase companii de producție din lume, în domeniul instrumentarului optic.
Pentru publicul larg, numele lui Karl Zeiss se identifică cu ochelarii din sticlă de calitate, cu aparatele de fotografiat clasice, cu lupele filateliștilor sau numismațior, cu binoclurile folosite de turiști sau cu telescoapele folosite de astronomii amatori.
Anul 1822: Moare David Ricardo, important economist englez, reprezentant al Școlii Clasice de Economie, ajuns celebru prin lucrarea sa „Principiile economiei politice”, editată pentru prima oară în anul 1817.
Anul 1851: Emigrația română din Franța a aderat la Comitetul Central Democratic European de la Londra. Actul de adeziune a fost semnat de Dimitrie C. Brătianu, reprezentantul României la Paris.
Anul 1858: Se naște Nicolae Xenopol, istoric, critic literar, eseist, om de cultură, diplomat, politician și ministru român, de origină aromână. Pentru publicul larg, Nicolae Xenopol este cunoscut în principal prin Istoria Românilor, scrisă de el, foarte cuprinzătoare, în patru volume, în care parcurge toate epocile trăite de predecesorii noștri, de la fomarea poporului român și până în zilele trăite de autor.
Merită reamintit modul cum a demonstrat și a susținut Xenopol teoria despre continuitatea poporului român în Dacia Traiană, cu care a combătut fundamentat așa zisa teorie a profesorului austriac Roesler, privind ideea instalării românior în spațiul Carpato-Dunărean prin migrare din sudul peninsulei Balcanice.
Anul 1873: Se inaugurează, la Sankt Petersburg, primele felinare electrice din Rusia, instalate pe strada Odesa din oraș. Moscova va cunoașe iluminatul abia peste opt ani, când în Sankt Petersburg vor fi deja iluminate unsprezece străzi.
În arealul românesc, primele becuri, denumite „Soarele electricu” au fost folosite în 1868, la Iași, nu pentru iluminatul străzilor, ci pentru a da lumină unui spectacol de teatru, în grădina casei logofătului Costache Sturza de la Copou.
Dar primul iluminat electric stradal din Europa s-a produs tot în spațiul românesc, la Timișoara, în anul 1884. Atunci a fost iluminat un traseu sradal în lungime de 59 kilometri cu becuri incandescente, având filament de cărbune.
Îmi permit să reamintesc, pentru cine a uitat, că primul oraș din lume unde s-au instalat lămpi cu petrol lampant a fost Bucureștiul anului 1857. Bineînțeles, lămpile nu se aprindeau singure. Aprinderea se făcea manual, iar, pentru a le aprinde, exista personal anume instruit – lampagiii – o profesie romantică, dispărută de mult din peisaj.
Anul 1878: Agenția diplomatică română de la Viena este ridicată la rangul de legație, prima legație a României în străinătate. Primul ambasador român în străinătate a fost Ion Bălăceanu, se pare un predecesor îndepărtat al regretatului doctor Constantin Bălăceanu-Stolnici.
Anul 1932: Se naște Gavril Dejeu, politician român, fost ministru de Interne în perioada ultimei mineriade, când minerii n-au ajuns la București, fiind opriți la Cozia de către premierul de atunci Radu Vasile.
Anul 1940: S-a dizolvat Partidul Națiunii – partid „unic și totalitar”, înființat de regele Carol al II-lea, după ce abrogase Constituția, desființând astfel toate celelalte partide politice. Dar, în locul Partidului Națiunii, la putere s-a instalat Garda de Fier, partidul legionarilor.
Anul 1944: Se declanșează ofensiva contra trupelor germano-ungare, aflate în retragere, de-a lungul unor zone din Crișana și Banat.
Anul 1945: Între 11 septembrie - 2 octombrie 1945 au loc, la Londra, convorbiri între miniștrii de Externe britanic, sovietic și american, pe agendă figurând și problema „grevei regale” din România, respectiv refuzul regelui de a conlucra cu guvernul Groza, căruia îi ceruse demisia.
Cei trei miniștri de Externe au decis restructurarea guvernului Groza, prin includerea câte unui reprezentant din Partidul Național Țărănesc și din Partidul Național Liberal, ca miniștri fără portofoliu, după care „noul” guvern urma să organizeze alegeri libere.
Anul 1967: Se naște Adriana Săftoiu, politician român, fost consilier prezidențial.
Anul 1971: Moare Nikita Hrușciov, om politic rus, conducător al Partidului Comunist din fosta URSS, prim-ministru.
Hrușciov ocupă un rol aparte în istorie, personalitatea lui fiind legtată de destalinizarea Uniunii Sovietice, de susținerea primelor progrese ale programului spațial sovietic și de unele reforme cu conținut liberalist, în politica internă a statului.
Dar ideea de reformă nu era agreată deloc de clasa politică sovietică, pentru care aceasta însemna – poate pe drept cuvânt – eliminarea privilegiilor celor ajunși la putere. Colegii de partid l-au înlăturat pe Nikita Hrusciov de la putere în anul 1964, înlocuindu-l cu severul Leonid Brejnev ca secretar general al partidului comunist și cu insignifiantul Alexei Kosîghin ca premier.
Brajnev a știut să-i conducă pe sovietici cu mâna sa de fier, dar el n-a putut zdrobi ideile liberaliste pe care le inoculase Hrusciov în mintea rusului de rând și care au suportat mocnind epoca Brajnev, explodând pe neașteptate atunci când au apărut la Moscova alte două prsonalități dispuse să atace temeliile uriașei construcții de carton numită URSS: Gorbaciov și Elțin.
Anul 1973: O lovitură de stat din Chile condusă de generalul Augusto Pinochet îl răsturnă de la putere pe președintele ales democratic, Salvador Allende. Pinochet exercită puterea dictatorială până la eliminarea sa printr-un referendum în 1988.
Anul 1989: Ungaria deschide Cortina de Fier, pentru a le permite cetățenilor din Germania Răsăriteană (RDG), aflați în concediu în Ungaria, să se refugieze, dacă doresc, în Germania Apuseană (RFG). A urmat un prim și substanțial val de migrație a esticilor germani către vest.
Anul 1991: George W. Bush Senior a anunțat o Nouă Ordine Mondială (engleză New World Order).
Anul 2001: În această zi neagră, au avut loc atentatele teroriste din Statele Unite, când două avioane sinucigașe, cu călători la bord, au atacat din plin cele două turnuri gemene WTC, un al treilea avion a lovit clădirea Pentagonului, iar al patrulea avion sinucigaș s-a prăbușit pe o câmpie de lângă Shanksville în zona rurală a statului Pennsylvania, după ce teroriștii îl îndreptaseră spre Washington, D.C.
În urma atacurilor au murit, în total, 2.993 oameni, inclusiv teroriștii. Majoritatea covârșitoare a celor morți erau civili, mulți cetățeni străini, provenind din 90 țări.
Statele Unite au reacționat la aceste atacuri, lansând un „Război împotriva terorismului”, invadând Afganistanul, pentru a înlătura de la putere regimul dictatorial al talibanilor, care adăpostea teroriști ai al-Qaeda, și adoptând legea USA PATRIOT Act.
Multe alte țări și-au întărit și ele legislația antiteroristă și au extins puterile forțelor de aplicare a legii. Cu siguranță dezvoltarea terorismului în lume a fost frânată, dar, așa cum se vede, terorismul este departe de a fi eliminat din viața societățior de oameni pașnici.
Dimpotrivă, terorismul ia proporții de neînchipuit atunci când cete de indivizi năvălesc într-un stat vecin, ucigând în stânga și-n dreapta și luând ostatici ca să-i facă „monedă de negociere”.
Ba devine chiar terorism de stat, atunci când indivizii care aparțin unei armate în toată regula invadează o țară vecină și fac totul ca s-o distrugă, sub ciudatul pretext că ar deznazifica-o.
Anul 2007: Rusia testează cea mai mare armă convențională existentă vreodată, pe care a și denumit-o Tatăl tuturor Bombelor.
MEMENTO:
- Ziua Națională ( Catalunia )
- Atacurile din 11 septembrie - observații legate de atacuri ( Statele Unite ale Americii ):
- Ziua Națională de Serviciu și Comemorare
- Ziua Patriotului
- Ziua Profesorului ( Argentina )