Glenn Cunningham nu s-a lăsat doborât de un accident în urma căruia și-a pierdut fratele și își putea pierde ambele picioare.
Nu s-a dat bătut și a reușit să intre în istoria sportului american cu o poveste cu adevărat inspirațională.
Accidentul
În februarie 1917, Glenn Cunningham și fratele său, Floyd, alergau spre școală având sarcina de a aprinde focul în sobă pentru a încălzi sala de clasă friguroasă în care urmau să participe, ca de obicei, la lecții. Au folosit benzină în loc de kerosen, astfel că a urmat o explozie de flăcări.
Până la sosirea ajutoarelor, cei doi frați se aflau deja în stare gravă, cu răni provocate de arsuri, care le puneau viața în pericol.
Glenn și Floyd aveau arsuri foarte grave, deși Floyd, fiind mai aproape de explozie, suferise răni mult mai extinse. În lipsa unui spital, cei doi au fost aduși în casa părinților, care i-au tratat cu grijă. Floyd suferea în tăcere, părând astfel că avea mai puține dureri. Totuși, trupul său ars transmitea contrariul atunci când începea uneori să tremure violent.
Medicii au cerut amputarea picioarelor
Și Glenn, fratele mai mic, era în agonie. Picioarele sale suferiseră cele mai grave răni, schimbarea dureroasă a bandajelor de pe picioarele sale extrem de afectate îl făcea să plângă, notează site-ul iblp.org.
Din cauza rănilor suferite, Glenn risca să-și piardă ambele picioare, după ce medicul a anunțat familia că Glenn urma să rămână invalid pentru tot restul vieții. După nouă zile de suferință, Glenn a primit o lovitură dură: Floyd Cunningham, fratele său, a murit.
Mama lui Glenn se temea că îl va pierde și pe fiul cel mic. Infecția reprezenta un pericol major, iar medicul a recomandat amputarea. Totuși, îngrijit de mama sa, Glenn a reușit să meargă din nou după mai multe zile de suferință.
Glenn Cunningham a reușit să se ridice din pat, după mult efort și ajutor din partea părinților.
La doi ani după accident, într-o zi pe care Glenn nu avea să o uite niciodată, a făcut în sfârșit câțiva pași nesiguri. După acest efort istovitor, a continuat să persevereze. În cele din urmă, a reușit să meargă din nou.
"Kansas Flyer", după ce a fost la un pas să-și piardă picioarele
În urma unui progres remarcabil, Glenn Cunningham a început chiar să alerge, după ce și-a revenit și rănile accidentului s-au vindecat.
A început cu "curse" de la școala până acasă și înapoi, în pauza de masă, apoi a continuat cu competițiile organizate la școală. Nu numai că participa, dar le și câștiga pe toate! Băiatul care fusese cândva grav rănit și nu putea merge a ajuns în scurt timp să fie cunoscut drept cel mai rapid alergător din Kansas, primind porecla "Kansas Flyer".
În 1932, Glenn Cunningham a reprezentat Statele Unite la Jocurile Olimpice de vară, organizate la Los Angeles.
Doi ani mai târziu, în 1934, Zburătorul din Kansas a stabilit recordul mondial la proba de o milă, cu timpul de 4 minute și 6,8 secunde.
Cariera sa a evoluat spectaculos. În 1936, la Jocurile Olimpice din Berlin, a câștigat medalia de argint la 1500 de metri. Tot în 1936, el a stabilit un record mondial la 800 de metri, cu timpul 1:49,7. La doi ani după acest record, el a stabilit un nou record mondial și la proba de o milă în sală, 4:04,4.
Viața după retragere
După ce și-a încheiat cariera competițională, în 1940, Cunningham nu a ales să se retragă pur și simplu din viața publică.
A lucrat ca profesor de educație fizică la Cornell College din Iowa și a servit ulterior în Marina americană, unde s-a implicat în programe de pregătire fizică.
În 1947, împreună cu soția sa, Ruth, a fondat Glenn Cunningham Youth Ranch, în Kansas.
Un proiect destinat copiilor și tinerilor aflați în situații dificile, inclusiv celor abandonați, neglijați sau cu probleme de comportament.
Cunningham și soția sa au oferit acestor copii un mediu în care să poată crește, să învețe și să-și reconstruiască încrederea în propriile capacități.
A continuat să se implice în acest proiect timp de peste trei decenii. Nu a rămas doar campionul care depășise un accident, ci a devenit omul care a încercat să-i ajute pe alții să depășească propriile obstacole.
Născut pe 4 august 1909, Glenn Cunningham a murit pe 10 martie 1988, la 78 de ani.
A fost inclus în National Track and Field Hall of Fame în 1979 și a rămas o figură importantă în istoria atletismului american.
