Societatea de Transport București (STB) a acumulat pierderi de 767 de milioane de lei în doar zece luni, iar cheltuielile cu salariile reprezintă peste 80% din veniturile companiei.
Situația financiară dificilă este însoțită de o serie de probleme de organizare și administrare, printre care o organigramă supradimensionată, numeroase sporuri, suspiciuni privind furturile de combustibil și un număr ridicat de concedii medicale.
Datele au fost prezentate vineri de Remus Borza, administratorul judiciar desemnat în procedura de insolvență a companiei.
Potrivit analizei, STB are 10.137 de posturi, iar aproape jumătate dintre angajați, respectiv 4.876 de persoane, au legături de rudenie. Dintre acestea, 1.428 de cazuri sunt relații între soți, iar peste 30 de familii au mai mult de zece membri angajați în cadrul societății.
Radiografia financiară arată că, la venituri de 1,2 miliarde de lei în primele zece luni, cheltuielile salariale au ajuns la 1,01 miliarde de lei, adică aproximativ 81% din total. Salariul mediu brut lunar este de 10.700 de lei, însă unele salarii ajung și la 31.000 de lei. În plus, compania avea 36 de tipuri de sporuri, prime și indemnizații.
Printre problemele identificate se numără și existența unor posturi considerate redundante, precum cele de curieri, statisticieni, legători manuali sau operatori de introducere și validare a datelor.
Analiza concediilor indică, de asemenea, situații care urmează să fie verificate. În 2025, angajații STB au acumulat 176.773 de zile de concediu medical și 321.706 zile de concediu de odihnă. În cazul șoferilor, media a fost de aproximativ 60 de zile de concediu medical pe an, iar jumătate dintre episoadele de boală ar fi început în zilele de luni.
Totodată, din cele 1.827 de boli profesionale declarate în București în perioada 2023-2025, 1.654 au fost înregistrate în rândul angajaților STB.
Nici situația datoriilor nu este mai bună. Creditorii au solicitat creanțe de aproximativ trei miliarde de lei, dintre care 1,63 miliarde au fost recunoscute în tabelul preliminar. Trezoreria netă a companiei este negativă, cu 67 de milioane de lei. În același timp, gratuitățile acordate pentru transportul public generează un cost estimat la 288 de milioane de lei anual.
Administratorul judiciar a atras atenția și asupra modului în care sunt gestionate reparațiile și achizițiile. Deși STB are aproximativ 1.500 de angajați în departamentele de reparații, circa 70% dintre lucrări sunt realizate de 21 de firme private.
„Avem trei-patru tamponări în fiecare zi în incinta autobazelor, la manevrele de plecare de pe loc sau parcare, ca să dăm de lucru și la firmele cu parbrize. La noi se sparg trei, patru parbrize în fiecare zi, ca să le ducem la privat, să schimbe parbrizele”, a explicat Remus Borza.
Acesta a mai precizat că STB nu deține nici măcar autorizație RAR pentru anumite operațiuni de reparații, deși administrează cel mai mare parc de vehicule din București.
O altă problemă identificată vizează diferențele dintre evidențele completate manual și datele transmise de sistemele de bord ale vehiculelor, în special în privința kilometrilor parcurși și a consumului de combustibil. Potrivit administratorului judiciar, aceste neconcordanțe ar putea însemna un prejudiciu de aproximativ șase milioane de euro, care urmează să fie verificat.
Primele măsuri de eficientizare: posturi eliminate, mai puține sporuri și controlul consumului de combustibil
Pe lângă identificarea problemelor, administratorul judiciar a prezentat și primele măsuri prin care încearcă să reducă pierderile și să reorganizeze activitatea STB.
Una dintre direcțiile principale este digitalizarea evidenței transportului. Compania va introduce foaia de parcurs electronică, astfel încât numărul kilometrilor parcurși și consumul de combustibil să fie monitorizate prin datele transmise direct de vehicule. Măsura ar trebui să limiteze diferențele dintre evidențele interne și consumurile reale.
Se încearcă și extinderea modalităților prin care bucureștenii își pot cumpăra bilete. STB va încheia parteneriate cu Meridian Taxi și Selpay, iar cele 300 de parcometre ale Companiei Municipale Parking București ar urma să permită achiziționarea titlurilor de călătorie începând cu 1 decembrie.
O componentă importantă a reorganizării vizează reducerea cheltuielilor cu personalul. Până în prezent, au fost desființate 919 posturi vacante, iar pentru 796 de posturi ocupate au fost emise preavize. De asemenea, 44 dintre cele 163 de funcții de conducere au fost eliminate.
Planul prevede reducerea organigramei cu aproximativ 1.700 de posturi, obiectivul pe termen mediu fiind ca STB să ajungă la circa 7.000 de angajați.
Sunt vizate și 170 de posturi din zona de exploatare:
- 120 de șoferi de autobuze și troleibuze, din totalul de 3.508,
- 50 de vatmani, din cei 850 existenți.
Administratorul judiciar a precizat că vor fi analizați în special angajații care au abateri disciplinare, au fost depistați sub influența alcoolului sau sunt cercetați pentru furt de combustibil ori alte fapte ilegale.
„Niciun angajator nu-și permite să dea afară un om bun”, a transmis Remus Borza.
Se modifică și contractul colectiv de muncă. Numărul tipurilor de sporuri a fost deja redus de la 36 la 32, fiind eliminate unele beneficii considerate nejustificate economic. Totodată, salariile compensatorii acordate în cazul plecării din companie au fost diminuate de la 16-20 de salarii la două-patru salarii, în funcție de vechimea angajatului.
O altă măsură urmărește folosirea mai eficientă a atelierelor proprii, astfel încât STB să poată realiza mai multe reparații cu personalul și dotările de care dispune, reducând astfel contractele cu firmele private.
Pentru reducerea cheltuielilor, administratorul judiciar propune și eliminarea transportului public de noapte, cu excepția liniei expres 100, care face legătura între Piața Unirii și Aeroportul Otopeni.
Borza susține că STB alocă transportului de noapte 78 de autobuze și troleibuze și 178 de șoferi, care sunt plătiți de trei ori mai bine decât cei care lucrează ziua, în timp ce Primăria Capitalei decontează serviciul la tariful de zi.
Potrivit acestuia, deși statisticile TPBI indică aproximativ 100.000 de călători pe lună, doar 9.000 ar plăti călătoria, adică aproximativ 300 pe zi.
O altă propunere vizează limitarea gratuității pentru pensionari. În prezent, potrivit administratorului judiciar, aproximativ 500.000 de pensionari beneficiază de transport gratuit în București, iar costul estimat este de 24 de milioane de lei lunar, respectiv 288 de milioane de lei anual.
Borza propune ca gratuitatea să fie păstrată doar pentru pensionarii cu venituri de până la 3.000 sau cel mult 3.500 de lei. În acest scenariu, ar mai beneficia de facilitate între 220.000 și 260.000 de persoane.
El consideră necesară și majorarea tarifului de călătorie, în prezent de 3 lei, pe care îl consideră insuficient pentru acoperirea costurilor de funcționare.
Ciucu: Biletele nu se scumpesc, iar gratuitățile vor fi păstrate
Însă primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a dat asigurări că măsurile de reorganizare nu vor afecta călătorii. Edilul a subliniat că biletele nu se vor scumpi, gratuitățile nu vor fi eliminate, iar transportul public va continua să funcționeze.
„Situația financiară a STB, acumulată în ani de zile, e foarte proastă. Prin toate aceste măsuri pe care le luăm, inclusiv intrarea în insolvență, încercăm ca în următorii ani să scăpăm societatea de faliment. Vreau să-i asigur pe bucureșteni că transportul public NU va fi afectat, ba chiar se poate îmbunătăți, datorită eficientizării. NU se scumpesc biletele la STB, NU se elimină gratuitățile pentru nicio categorie de persoane”, a declarat Ciprian Ciucu.
Primarul a explicat că intrarea în insolvență a fost decisă tocmai pentru a permite reorganizarea societății și pentru a evita falimentul. Unul dintre obiectivele principale este păstrarea locurilor de muncă, în special pentru șoferi și vatmani.
Ciprian Ciucu a amintit că încă de la începutul anului le-a cerut reprezentanților STB să pregătească, împreună cu sindicatele, un plan concret de eficientizare. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, edilul a solicitat intrarea companiei în insolvență, măsură aprobată ulterior de Consiliul General al Municipiului București.
