Pensionarii din Europa de Est se confruntă cu cele mai mari dificultăți financiare, în timp ce ratele sărăciei sunt în general mai scăzute în țările nordice și în cele din Europa de Vest.
Elveția și Regatul Unit reprezintă excepții în acest sens, prezentând niveluri comparativ ridicate ale sărăciei în rândul pensionarilor.
În majoritatea țărilor europene, venitul mediu al persoanelor peste 65 de ani este mai mic decât cel al populației totale, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
În multe cazuri, veniturile vârstnicilor scad sub 80% din media națională, ceea ce contribuie la rate semnificativ mai mari ale sărăciei în rândul pensionarilor.
Euronews a realizat o analiză a informațiilor disponibile pentru a vedea cum variază veniturile pensionarilor în Europa și în ce țări se confruntă vârstnicii cu cele mai ridicate niveluri de sărăcie.
Rata sărăciei se referă la ponderea populației al cărei venit se situează sub pragul sărăciei. Potrivit OCDE, acesta este definit ca fiind 50% din venitul mediu disponibil al gospodăriilor din populația totală.
De exemplu, în 2022, venitul mediu disponibil al gospodăriilor din Franța - ajustat în funcție de mărimea gospodăriei - a fost de 26.410 euro. Aceasta înseamnă că pragul sărăciei era stabilit la 13.205 euro.
În 2022, rata sărăciei în rândul pensionarilor în 30 de țări europene varia de la 3,1% în Islanda la 37,4% în Estonia, măsurând ponderea persoanelor peste 65 de ani cu venituri sub jumătate din venitul mediu disponibil al gospodăriei.
În România, indicele arată o rată de 12,1%, plasând țara noastră pe poziția 19, după Italia (12,0%) și înaintea Bulgariei (12,5%).
Europa de Est vs nordul Europei
Pensionarii tind să fie mai vulnerabili financiar în Europa de Est, în special în statele baltice și în mai multe țări post-comuniste.
După Estonia, cele mai ridicate rate ale sărăciei în rândul pensionarilor au fost înregistrate în Letonia (33%), Croația (28,5%) și Lituania (24,6%).
Ratele sărăciei în rândul pensionarilor tind să fie mai scăzute în Europa de Vest și de Nord. Islanda (3,1%), Norvegia (4,1%), Danemarca (4,3%) și Finlanda (5,5%) au unele dintre cele mai mici rate. Aceste țări beneficiază de sisteme solide de protecție socială și de scheme de pensii universale.
Totuși, Elveția (19,8%) și Regatul Unit (14,9%) se remarcă prin rate relativ ridicate ale sărăciei în rândul pensionarilor.
Dintre cele cinci mari economii ale Europei, Regatul Unit are cea mai ridicată rată, urmat îndeaproape de Germania (14,1%) și Spania (13,1%).
Italia are rezultate ușor mai bune, cu 12%, în timp ce Franța iese în evidență cu cea mai scăzută rată - doar 6%.
În general, ratele sărăciei în rândul femeilor pensionare sunt mult mai mari decât în rândul bărbaților, parțial din cauza speranței de viață mai mari.
Principalii factori care contribuie la sărăcia pensionarilor
„Pensiile mici sunt principalul factor care contribuie la sărăcia pensionarilor”, a declarat Andrew Reilly, analist OCDE, pentru Euronews Business.
Țările baltice, dar și România suferă din cauza pensiilor legate strict de câștigurile din muncă, fără o componentă solidă de tip "plasă de siguranță" oferită de stat.
„În statele baltice, ratele ridicate ale sărăciei sunt rezultatul pensiilor reduse bazate pe venituri și al beneficiilor de protecție socială relativ scăzute”, a adăugat el.
Pensiile de stat pot reduce ratele sărăciei în rândul vârstnicilor prin oferirea unui venit minim garantat.
„Țările care oferă beneficii de protecție socială mari pentru pensionari, fie țintite doar pentru cei mai săraci, fie plătite tuturor, tind să aibă niveluri mai scăzute de sărăcie în rândul grupurilor de vârstă mai înaintate, comparativ cu cifrele generale ale populației - de exemplu, Danemarca, Islanda și Norvegia”, a spus Reilly.
În România, pensia minimă este în prezent de aproximativ 1.281 lei (circa 260 euro), sumă care nu acoperă cheltuielile de bază, mai ales în orașe.
Venitul vârstnicilor comparativ cu media națională
Venitul mediu pentru persoanele peste 65 de ani, exprimat ca procent din venitul mediu al populației totale, variază semnificativ în Europa.
În 2022, acesta a variat de la 66,3% în Estonia la 107% în Luxemburg. Asta înseamnă că în Estonia, persoanele în vârstă primeau doar două treimi din venitul mediu național.
Dintre cele 29 de țări luate în discuție, raportul veniturilor pentru persoanele peste 65 de ani scade sub 80% în mai multe cazuri. Acestea includ Lituania (66,5%), Letonia (71,4%), Croația (73,4%), Belgia (76,2%), Cehia (76,7%), Bulgaria (77,2%) și Elveția (79,4%).
În partea de sus a clasamentului, Luxemburg conduce cu 107%, urmat de Italia (98,8%), Portugalia (97,1%) și Spania (96,7%). România se află în top 10, cu 91%, după Austria și înaintea Irlandei și a Germaniei.
Dintre cele mai mari economii ale Europei, Italia și Spania au cele mai ridicate rapoarte ale veniturilor pentru vârstnici, urmate îndeaproape de Franța cu 94,3%.
De exemplu, în 2022, venitul mediu disponibil al gospodăriilor din Franța – ajustat pentru mărimea gospodăriei - a fost de 30.500 de euro. Persoanele peste 65 de ani au primit în medie 28.750 de euro.
Acest raport poate fluctua semnificativ de la an la an în unele țări. De exemplu, în Turcia, era de 97,3% în 2019. Apoi a crescut la 103% în 2020 și a scăzut la 84,5% până în 2022.
Puterea de cumpărare
Pe de altă parte, raportul „Pensions at a Glance 2023” al OCDE notează că „aceste cifre se bazează pe date despre venituri, iar diferențele considerabile între țări în ceea ce privește averea (imobiliară sau de alt tip) deținută de persoanele în vârstă pot să nu fie reflectate în ratele sărăciei bazate pe venituri”.
Cu alte cuvinte, atât valoarea veniturilor din pensii, cât și puterea lor de cumpărare trebuie luate în considerare atunci când se evaluează ce țări oferă cele mai bune condiții pentru pensionare.