Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susţine că sistemul de rezidențiat din România are nevoie de o reformă structurală profundă, în condițiile în care numărul rezidenților formați anual ar fi de aproximativ trei ori mai mare decât capacitatea reală de absorbție a sistemului medical.
Totuşi, declarațiile sale vin pe fondul unor date recente ale Colegiului Medicilor care indică o migrație ridicată a personalului medical și un nivel crescut de epuizare profesională.
„Cert este că e nevoie de o reformă importantă de structură, spun eu, pentru că noi producem, cu ghilimelele de rigoare, de trei ori mai mulți rezidenți decât putem include în sistem, pentru că cifrele de școlarizare au scăpat de sub control în ultimii cinci ani de zile”, a afirmat Alexandru Rogobete, la Antena3.
Ministrul a subliniat că, în prezent, numărul de locuri scoase la rezidențiat nu este corelat cu nevoile reale ale sistemului sanitar, nici cu evoluția demografică a corpului medical.
El a admis că Ministerul Sănătății nu deține o statistică clară privind medicii care urmează să iasă la pensie în următorii ani.
„Aș vrea să știu și eu câți medici cardiologi vor ieși la pensie în următorii patru ani. Nu există, dacă vă puteți imagina, nu există această… Sau atunci când UMF-urile și Ministerul Sănătății scot numărul de posturi și de locuri la rezidențiat, nu se ține cont de acest indicator foarte important”, a declarat Rogobete, citat de News.ro.
Potrivit acestuia, cifrele sunt stabilite „istoric”, pe baza datelor transmise de universități, fără o analiză a nevoilor pe specialități.
Ministerul ia în calcul reintroducerea stagiaturii și a medicului generalist
Pentru a crește predictibilitatea și flexibilitatea sistemului, ministrul Sănătății a anunțat că discută cu universitățile de medicină realizarea unei hărți a locurilor care vor fi disponibile în sistem în următorii ani. Totodată, pe masa discuțiilor se află și reînființarea stagiaturii.
„Există o discuție (…) inclusiv ideea de a reînființa stagiatura și categoria de medici generaliști, care nu fac rezidențiatul, dar fac o stagiatură și apoi o supraspecializare pe un domeniu nișat. Stă în picioare și există pe masa discuției la Ministerul Sănătății. Probabil că anul acesta o vom pune în aplicare și pe aceasta”, a precizat Rogobete.
Producție mare de absolvenți, deficit de medici activi
Totuşi, deşi avem mulţi absolvenţi de medicină, ţara are deficit de medici.
Ileana Stamate, purtător de cuvânt al Patronatului Medicilor cu Practică Independentă din România, a atras atenția recent asupra paradoxului sistemului medical românesc.
„România este, practic, o țară a paradoxului. Suntem țara din Europa care producem cel mai mare număr de absolvenți de Medicină, 26 de absolvenți de Medicină la suta de mii de locuitori (…) cu mult peste media Uniunii Europene, care era de 17. Cu toate acestea, ne aflăm la coada clasamentului în ceea ce privește numărul de medici la mia de locuitori: doar 3,5, față de media UE de 4,5”, a declarat Ileana Stamate.
De ce? Pentru că mii de medici se formează aici şi pleacă să lucreze în afara ţării. Se presupune că au plecat undeva la 25.000 de medici în ultimii 25 de ani.
Un studiu realizat în 2023 de Colegiul Medicilor arată că 36% dintre medici suferă de burnout, iar peste 50% intenționau să plece din țară. Motivele diferă în funcție de vârstă, dar infrastructura deficitară și lipsa perspectivelor de avansare profesională sunt constante.
„Medicii sub 35 de ani au semnalat ca motive principale infrastructura deficitară și oportunitățile reduse de avansare profesională. La medicii peste 50 de ani apare, suplimentar, lipsa recunoașterii profesionale și a protecției statului față de medici”, a explicat Stamate.
Problemele sunt confirmate și de Federația „Solidaritatea Sanitară”, care arată că 88% dintre medici consideră că sistemul de asigurare de malpraxis nu le oferă o protecție reală, iar peste 70% spun că sumele asigurate sunt insuficiente.
În același timp, majoritatea medicilor efectuează gărzi de peste 24–30 de ore consecutive, fără pauze, ceea ce duce la epuizare cronică și creșterea riscului de erori medicale.
În acest context, corelarea numărului de rezidenți cu posturile disponibile, reforma formării medicale și îmbunătățirea condițiilor de muncă apar drept elemente-cheie pentru stoparea exodului medicilor și stabilizarea sistemului sanitar românesc.