În ultimele zile, mediul online a vuit din cauza unui articol de lege, care ar urma să aducă anularea cărţii de identitate pentru cei care nu pot dovedi că locuiesc la adresa de domiciliu. MAI a venit azi cu clarificări.
Articolul care prevedea posibilitatea anulării actului de identitate în anumite situaţii, cum ar fi dacă nu dovedești că locuiești la adresa de domiciliu menționată, va fi modificat, a anunțat MAI, în cadrul unei dezbateri organizate, marți, cu reprezentanți ai societății civile.
Proiectul prevede, printre altele, că personalul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor poate să verifice dacă cel care solicită eliberarea unui document de identitate locuieşte în mod statornic în imobilul unde solicită stabilirea domiciliului.
Directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor (DEPABD), Cătălin Giulescu, a precizat că articolul va fi revizuit.
"Este cazul să revenim asupra unei menţiuni din proiect, în ceea ce priveşte anularea actului de identitate, nu aceasta a fost intenţia - vorbim de anularea menţiunii de domiciliu. Această menţiune de domiciliu urmează să fie înscrisă doar în registrul naţional de evidenţă a persoanelor", a declarat Cătălin Giulescu.
El a explicat că procedura presupune mai mulți pași.
"Această procedură este vizată să dureze cel puţin 60 de zile, astfel încât cetăţeanul care este plecat pentru o perioadă scurtă în străinătate să aibă timp să ia la cunoştinţă faptul că este posibil să fie iniţiată o procedură de anulare a domiciliului în ceea ce-l priveşte", a mai precizat Giulescu.
Participanţii la dezbatere au reclamat că explicaţiile directorului DEPABD sunt în contradicţie chiar cu propunerile din proiectul de act normativ, respectiv cu art. 35.1 din proiect.
Giulescu a menţionat că intenția vizează punerea în circulaţie în a doua parte a acestui an a cărţii de identitate electronice la nivel naţional.
"Nimeni nu-şi propune o evaluare a tuturor menţiunilor (de domiciliu - n.red.) din România. Totuşi, în România există aproximativ 100 de adrese la nivel naţional unde figurează mai mult de 1.000 de cetăţeni", a mai explicat directorul.
El a precizat că va fi vorba de radierea privind menţiunea domiciliului, nu anularea cărţii de identitate, care este o altă procedură faţă de care este abilitată doar instanţa de judecată.
Subiectul a fost adus în atenția publică de fostul ministru Cristian Ghinea (USR), care a scris săptămâna trecută că ”adresa în buletin nu are nicio valoare pentru nimeni”, ci ”este genul de relicvă sovietică rămasă în UE în 2021”.
”Trebuie scoasă cu totul adresa de acolo, avem CNP, statul poate da de noi. În loc să meargă în această direcție, MAI insistă să dea cu cașcheta în zid. Dacă legea va fi adoptată, sute de mii de oameni vor rămâne fără acte de identitate, deci fără drepturi (...)”, a atenționat Cristian Ghinea, într-o postare detaliată pe Facebook.