Ți-ai pierdut buletinul, ce simți? Panică. Ți-ai pierdut carnetul de șofer? Panică. Depunere de declarații în spațiul privat virtual? Coșmar. „O să știi că s-a făcut digitalizarea când o să zici a, ok, am pierdut buletinul. E simplu, îmi ia 5 minute să îl obțin. O să se schimbe ceva când interacțiunea cu statul nu o să îți mai provoace un gol în stomac, o anxietate, atunci o să știi că s-a făcut digitalizarea în România”, spune Mihai Matei, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), invitat la Digital Shift.
Mai exact, când vei ști că există un site pe care găsești toate informațiile de care ai nevoie, dai trei click-uri și ai rezolvat problema, atunci va fi ok din punct de vedere al digitalizării.
„Pentru că digitalizarea ne ajută să facem mai mult, mai repede, mai bine și ne rămân și mulți bani pentru a face alte lucruri”, spune Mihai Matei.
Cum stăm cu acum cu digitalizarea în România?
Stăm foarte prost, crede Mihai Matei, fiindcă avem sisteme software învechite și unde avem sunt insulare, unele nici nu funcționează, deși pe hârtie există și nimeni nu îndrăznește să le pună cruce și, cel mai grav, nu există niciun fel de interoperabilitate.
Ce înseamnă să existe interoperabilitate?
Să luăm exemplul cazierului judiciar. „Dacă în România faci greșeala să te implici civic în vreun fel – voluntariat în ONG sau funcție de decizie în ONG, o data pe an, ANIS, de exemplu, trebuie să depună tot felul de documente la Registrul Asociațiilor și Fundațiilor – și membrii din board trebuie să își ridice un cazier judiciar.
Deci eu trebuie să merg la poliție, să aștept la o coadă unde o doamnă bate la calculator și îmi dă o fițuică, un sfert de A4, marele cazier judiciar, pe care o iau, o trimit la asociație, care asociație o depune la dosar, care dosar ajunge la Registrul Asociațiilor, unde presupun că există o altă doamnă care introduce de mână toate aceste lucruri, inclusiv că eu am cazier judiciar curat.
De facto, în practică, eu sunt un curier al statului – asta înseamnă că nu sunt interoperabile sistemele, când noi, cetățenii, suntem curierii statului. Gratis, noi plimbam hârtiile statului intre instituții”, explică Mihai Matei.
Cum ar fi normal? „Cum visez eu bine”, spune președintele ANIS, „când nu mai am coșmaruri despre digitalizare – visez că aș avea o singură aplicație pe mobil și primesc o notificare că Registrul Asociațiilor și Fundațiilor vrea să îmi consulte cazierul și eu aș apăsa pe acea notificare și aș zice că sunt de acord. Și asta e tot”.
Un alt exemplu este identitatea electronică (identitatea unică). Identitatea electronică, unică, este ca atunci când ai contul de Facebook și cu un ID și o parolă poți să acesezi atât contul de Facebook, cât și Instagram, care sunt două sisteme diferite. Este o soluție prin care cu un singur cont te loghezi în mai multe sisteme, explică Mihai Matei.
„Noi avem nevoie ca de aer de un astfel de sistem la nivel național. Astfel încât să am contul meu – să zicem mihai@cetățeni.ro și o parolă și cu contul asta să pot să intru în orice sistem al statului, dar și în privat – să acceseaz aplicațiile mele bancare, de exemplu. Și avem un sistem unic de autentificare, de la Guvernul României, nu mai avem nevoie de tot tămbălăul ăsta să înregistrăm și ți-ar simplifica și ție viața, că nu ai mai avea șapte digipass-uri sau aplicații și ai avea un singur cont. Nu trebuie să ții minte mii de parole și e și mai sigur”, explică Mihai Matei.
Iar această identitate unică electronică are mare legătură cu cartea de identitate. Ca să poți să folosești această identitate electronică, cineva trebuie să certifice când te înregistrezi că tu ești, arătându-i cartea de identitate. Când cartea de identitate devine electronică, tu nu mai ai nevoie să te duci și să arăți cuiva buletinul, ci ai putea să o folosești chiar și pentru a te loga.
În Germania, spune președintele ANIS, guvernul are pentru cetățeni o aplicație pe mobil și tu apropii cartea de identitate de mobil și te autentifici în orice sistem. E tehnologie super cunoscută, nu e vorba de „rachete”.
Cine poate să aducă schimbarea
”Daca te uiți la istoricul ultimilor 30 de ani, nimeni nu a avut viziunea și voința politică să spună că trebuie să fie țara asta o țară mai modernă, să facem si noi ceva pentru cetățenii ei, să le fie viața mai ușoară – și ne-am obișnuit așa, cetățenii să care hârtiile statului, statul să ni le ceară, așa suntem", spune Mihai Matei.
El crede că viziunea și voința politică trebuie să vină de la cel mai înalt nivel – președinte și prim ministru: „De acolo trebuie să ai leadership. Acum, cu viziunea asta nu ne propunem să ducem un om pe Lună sau să colonizăm planeta Marte, ci ca în următorii ani, instituțiile publice din România să servească cu adevărat cetățeanul.
Cetățeanul să piardă tot mai puțin timp în interacțiunea cu statul, cetățeanul să nu mai aibă drumuri la niciun ghișeu al statului, după care trebuie să ai voința politică să o implementezi, trebuie să ai aliniați toți actorii, ceea ce acum nu se întâmplă. Instituțiile de la noi fiecare sunt în fieful propriu”.
Ce ar trebui făcut în mode concret
Unu: trebuie schimbată un pic paradigma la nivelul acestor instituții. Până acum, orice implementări de software aveau în prim plan instituția și nevoile instituției, nu aveau în prim plan interesul cetățeanului, ori igitalizarea trebuie făcută în beneficiul cetățeanului, că el este clientul.
Doi: orice sistem trebuie să fie interoperabil – astfel încât instituțiile să poată face un apel una către alta și să își furnizeze informații, documente.
Trei: principiul once only, care spune că pentru a realiza o anumită operație în relație cu sistemul public, un cetățean trebuie să facă o singură interacțiune cu statul. În rest, statul trebuie să își rezolve singur problemele.
„Și toate instituțiile să fie aliniate la aceeași viziune. Pisica asta trebuie ruptă la un moment dat – dai legislație și nu mai ai voie sa chemi cetățeanul la ghișeu de două ori, toate sistemele trebuie să fie interoperabile. Nu ai cum să schimbi lucrurile rămânând în aceeași bălteală”, conchide Mihai Matei.
Ascultați podcastul integral realizat de Gabriel Kolbay cu președintele ANIS, Mihai Matei, pentru a afla detalii despre toate aceste subiecte, dar și alte informații despre planurile autorităților în materie de digitalizare, ce înseamnă, ce hibe au și ce se află în spatele anumitor decizii.
Cine este ANIS
- ANIS este asociația industriei de software, reprezintă undeva la peste 60% din oamenii angajați în domeniul IT și peste 150 de companii membre.
- Membrii sunt foarte eterogeni, de la companii mici, startup-uri cu 1-2 angajați si până la multinaționale.
- ANIS are în acest moment patru grupuri de lucru - unul legat de digitalizare, în principal de digitalizarea instituțiilor publice, altul are ca obiectiv dezvoltarea industriei de software, altul educația și ultimul cyber security.
- Miza noastră pe termen lung este să dea o voce reală și puternică mediului de business din România și în special industriei de software.