Elveţia va chema la urne alegătorii în această vară pentru a se pronunţa prin referendum asupra unei propuneri a partidului de extremă dreapta Partidul Popular Elveţian (SVP) de a limita populaţia ţării la 10 milioane până în 2050.
În anii următori, plafonul ar fi ajustat anual de guvern spre a ține cont de orice excedent de nașteri.
Potrivit datelor guvernamentale, 27% dintre rezidenţii elveţieni nu sunt cetăţeni ai acestei ţări.
Această măsură ar ameninţa acordul cheie cu UE şi ar paraliza economia, spun oponenţii ideii, relatează The Guardian.
Guvernul a anunţat că referendumul privind iniţiativa SVP, care se bucură de o puternică opoziţie atât în cele două camere ale Parlamentului, cât şi din partea comunităţii de afaceri şi a serviciilor financiare, va avea loc pe 10 iunie.
Iniţiativa ar obliga Guvernul şi Parlamentul să ia măsuri în cazul în care populaţia permanentă a ţării, care în prezent este de 9,1 milioane, depăşeşte 9,5 milioane, refuzând intrarea noilor veniţi, inclusiv a solicitanţilor de azil şi a familiilor străinilor care deja locuiesc în ţară.
Dacă populaţia ajunge la 10 milioane, vor intra în vigoare restricţii suplimentare, iar dacă numărul nu începe să scadă, Guvernul va fi obligat să se retragă din acordul de liberă circulaţie pe care îl are cu UE, de departe cea mai mare piaţă de export a sa.
Populația Elveției a crescut rapid de la 7 milioane la mijlocul anilor 1990 la peste 9 milioane în prezent.
În ultimul deceniu, a crescut de aproximativ cinci ori mai repede decât media statelor membre UE înconjurătoare deoarece succesul său economic a atras atât lucrători cu calificare redusă, cât şi expaţi corporativi cu salarii mari.
SVP, cel mai mare partid politic din ţară, afirmă că „explozia demografică” determină creşterea chiriilor şi solicită infrastructura şi serviciile publice până la limita maximă.
Populaţie divizată
Partidul, care a ieşit pe primul loc la toate alegerile din 1999 până în prezent, militează de mult timp împotriva imigraţiei, evidenţiind infracţiunile comise de străini şi publicând imagini cu cuţite însângerate, criminali cu glugă şi femei speriate.
Schimbările naţionaliste radicale pe care le propune frecvent, cum ar fi propunerea din 2016 de a expulza automat imigranţii găsiţi vinovaţi chiar şi pentru infracţiuni minore şi planul din 2020 de a pune capăt liberei circulaţii cu UE, nu au avut în general succes.
Sistemul elveţian de democraţie directă permite cetăţenilor să propună aşa-numitele iniţiative populare, care sunt supuse unui plebiscit dacă obţin 100.000 de susţinători în 18 luni.
Acestea sunt un instrument îndelung preferat al SVP, însă doar circa 10% dintre iniţiativele populare sunt adoptate.
Cu toate acestea, un sondaj realizat în decembrie a relevat un sprijin larg din partea a 48% dintre alegători pentru iniţiativa de acum, reflectând divizarea profundă cu privire la cât de deschisă doreşte şi trebuie să fie ţara într-o lume în rapidă schimbare.
Multinaţionalele se opun
Criticii iniţiativei, printre care se numără multinaţionale precum Roche, UBS şi Nestlé, susţin că propunerea ar pune în pericol acordurile bilaterale cu UE, inclusiv un acord încheiat anul trecut privind accesul la piaţa unică, de care depinde o mare parte din prosperitatea Elveţiei.
Economiesuisse, un important grup de lobby al mediului de afaceri, a descris-o ca fiind „iniţiativa haosului” şi a avertizat că multe companii elveţiene se bazează pe lucrătorii din UE şi din alte ţări europene, fără de care vor fi nevoite să se relocheze în străinătate, afectând veniturile fiscale şi serviciile.
Partidele rivale SVP au afirmat că o relaţie strânsă cu Europa este singura opţiune a Elveţiei: aproximativ jumătate din totalul exporturilor ţării sunt destinate UE.