După un an și jumătate de blocaj, Primăria Municipiului București (PMB) transmite că a început, în sfârșit, recepțiile unora dintre clădirile cu bulină roșie consolidate în mandatul de primar general al Gabrielei Firea.
Din păcate, lucrările de consolidare blocate în iarna lui 2020 nu se vor relua prea curând. Și nici șantiere noi nu se vor deschide, în perioada imediat următoare.
Așa că Bucureștiul rămâne în continuare, pe termen nedefinit, cu sute de clădiri șubrede care riscă să se prăbușească la un cutremur mare și să ucidă zeci de mii de oameni.
Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc (AMCCRS) din subordinea PMB a transmis, la solicitarea spotmedia.ro, că „la imobilul situat în str. Spătarului nr.36 din Sectorul 2 (un bloc vechi de 88 de ani, cu 11 apartamente - n.red.) a fost admisă recepţia la terminarea lucrărilor, încheiată prin procesul-verbal nr.892/08.02.2022”.
Pe scurt, asta înseamnă că o comisie de experți de la mai multe instituții a stabilt că lucrările de consolidare au fost făcute corect. Ulterior acestei recepții, ar trebui să aibă loc, potrivit legii, încă una pe care o fac proprietarii. Despre aceasta, AMCCRS nu ne-a comunicat nimic.
Anterior, Laurențiu Moater, director adjunct al Companiei Municipale Consolidări SA - care a lucrat la clădirea din Spătarului 36 - a precizat pentru spotmedia.ro că le-a permis încă de acum aproximativ un an unor proprietari de apartamente să se întoarcă în clădire și să locuiască acolo.
La solicitarea scrisă a spotmedia.ro, AMCCRS a transmis că „proprietarii imobilelor menționate (am solicitat informații privind situația locuirii în mai multe clădiri, printre care și Spătarului 36 - n.red.) figurează ca fiind ocupanţi ai
locuinţelor de necesitate solicitate la începerea lucrărilor de execuţie”.
Din blocul de pe strada Spăratului 36 sunt cazați 6 proprietari la locuințele de necesitate (adică în apartamente din blocurile turn ale PMB din Piața Națiunile Unite - n.red.), potrivit AMCCRS.
Din răspunsul AMCCRS n-am înțeles dacă oamenii figurează ca ocupanți ai locuințelor de necesitate dar, în realitate, deja s-au mutat înapoi pe Spătarului 36 sau dacă este vorba despre proprietari care încă locuiesc provizoriu la Națiunile Unite, în timp ce alții deja au revenit în apartamentele lor.
Directorul CM Consolidări SA, Laurențiu Moater, a precizat pentru spotmedia.ro că „nu s-a facut si predarea oficială/scriptică a imobilului, a amplasamentului.
Proprietarii au solicitat mici remedieri conditionând semnarea Procesului Verbal de Predare-Primire amplasament. Însă, dat fiind faptul că majoritatea dintre ei s-au întors «acasa», iar lucrurile personale se află deja în apartamente sub cheie, accesul personalului companiei pentru a putea fi duse la îndeplinire solicitările este restricționat și se poate face doar în prezența proprietarilor. Aceasta situatie este foarte dificilă și restrictivă, dat fiind faptul că se impune sincronizarea personalului companiei și proprietarilor funcție de necesitati”.
În plus, din cauză că proprietarii n-au fost de acord cu modul în care CM Consolidări s-a ocupat de branșamentul la curent al clădirii, consumă încă energie prin interemdiul branşamensului de șantier al firmei.
„La finele anului 2020 proprietarii au luat decizia de a respinge noul bransament din cauza pretului stabilit de către ENEL prin Avizul Tehnic de Racordare, urmând ca pe toată perioada anului 2021 să se «negocieze» si să se pregătească mult asteptata receptie a imobilului realizată până la urma la începutul anului 2022.
Ca si concluzie, la data prezentei avem un Procesul Verbal de Receptie la Terminarea Lucrarilor, un imobil «recuperat» de proprietari, dar care functioneaza încă pe bransamentul electric de Organizare de Santier. Putem spune deci că realizarea remedierilor solicitate de proprietari nu rezolvă aspectul privind predarea amplasamentului atâta timp cât pentru imobilul în discuție nu se va realiza branşamentul de alimentare cu energie electrică”, a mai spus Laurențiu Moater.
Una peste alta, cu toată bălbâiala administrativă, cel mai probabil, procedurile pentru clădirea de pe Strada Spătarului nr. 36 se vor finaliza în curând.
În plus, AMCCRS a mai transmis pentru spotmedia.ro că „pentru imobilul din str. Blănari nr.10 (clădire cu 3 etaje, fiecare al unui proprietar - n.red.) (...) a fost deschisă Recepţia la terminarea lucrărilor în data 03.02.2022.
Comisia de recepţie la terminarea lucrărilor derulează procedurile prevăzute în H.G. nr. 343 din 18 mai 2017 pentru modificarea H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora”.
Clădirea de pe Strada Blănari 10 este „la cheie” încă din 2019. Dar între timp s-a schimbat legislația, iar imobilul nu mai putea fi recepționat fără rețele de utilități funcționale. Așa că, deși inițial nu ceruse asta, PMB i-a cerut companiei municipale Consolidări SA să se ocupe și de branșamente la utilități. Și asta a durat.
În plus, AMCCRS și CM Consolidări SA - care au o relație toxică de lucru - nu se înțeleg cu privire la o serie de rapoarte ale unor diriginți de șantier, care certifică, de fapt, calitatea lucrărilor executate, etapă cu etapă.
La Blănari nr. 10, parterul este al unei firme, etajul 1 este al PMB, iar etajul 2 aparține unui proprietar cazat în prezent într-o locuință de necesitate din Piața Națiunile Unite. Până nu se finalizează recepția, niciunul dintre proprietari nu își poate folosi spațiul consolidat.
Clădiri consolidate pentru care nu se face recepția
Pe lângă clădirile de pe Spătarului nr. 36 și strada Blănari nr. 10, compania municipală înființată de Firea a mai consolidat și finisat aproape de stadiul „la cheie” încă 2 clădiri, situate pe strada Blănari nr.6-8 și strada Franceză nr. 30.
La clădirea de mari dimensiuni de pe strada Franceză, spre exemplu, au mai rămas de montat corpuri de iluminat, mâna curentă, câteva plăci de gresie, un perete de rigips etc.
Cu toate astea, recepția nu se va face prea curând.
AMCCRS a transmis, la solicitarea spotmedia.ro, că, în cazul acestor două clădiri, „constructorul nu a anunţat finalizarea lucrărilor, aceasta fiind condiţie pentru demararea procedurii (de recepție -n.red.)”.
Potrivit lui Laurențiu Moater, există mai multe probleme.
„În cazul ambelor imobile nu sunt încheiate actele adiționale privind toate modificările de proiect.
Mai mult decât atât, și aici lipsesc instalațiile de gaze care nu au fost solicitate prin contract, dar care oferă funcționalitatea imobilelor (petru recepție trebuie puse în funcțiune și instalații - n.red.). Acest subiect a fost dezbătut în nenumărate rânduri și în aceeași măsură ne-am aflat în așteptarea unor răspunsuri care nici până la data prezentei nu au venit”, a mai spus Laurențiu Moater.
Șantiere pe care AMCCRS vrea să le termine cu firme private
Consolidări SA a mai consolidat încă 4 clădiri, dar cărora nu le-a finalizat, încă, instalațiile și finisajele. Este vorba despre clădirile de pe strada Ştirbei Vodă nr. 20, strada Biserica Enei nr. 14, strada Vânători nr. 17 și strada Blănari nr.2.
În cazul acestora, compania municipală n-a mai lucrat de la finalul anului 2020, când a rămas fără bani și fără materiale. În cazul unora dintre clădiri - cum ar fi blocul cu apartamente de pe strada Biserica Enei 14, deja unele lucrări au început să se deterioreze, din cauza infliltrațiilor.
În repetate rânduri, CM Consolidări SA a transmis că are nevoie de bani pentru a încheia aceste șantiere.
La solicitarea spotmedia.ro, însă, AMCCRS a transmis că „sunt denunţate unilateral contractele de execuţie lucrări
de consolidare, încheiate între Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic şi Compania Municipală Consolidări.
Administrația condusă de Razvan Munteanu - numit în funcția de director general de Nicușor Dan - ne-a răspuns cu această formulare neclară, fără să își asume că a inițiat acțiunea de reziliere unilaterală a contractelor, care acum e subiect de judecată, la Tribunalul București.
Cert este că lucrările la respectivele clădiri - aflate deja pe ultima sută de metri - nu se vor relua prea curând.
„Conform legii, odată cu rezilierea contractelor de execuţie, lucrări încheiate între Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic şi Compania Municipală Consolidări, suntem obligaţi să demarăm
expertizarea tehnică de calitate a lucrărilor executate, evaluarea restului de executat de către Proiectantul General, licitarea şi contractarea execuţiei lucrărilor rămase de executat în baza autorizaţiilor de construire, licitarea şi
contractarea asistenţei tehnice din partea proiectantului şi dirigintelui de şantier”, a transmis AMCCRS.
Am întrebat AMCCRS când s-ar putea relua lucrările și cât vor mai dura ele. Administrația n-a avansat niciun termen pentru reluarea lucrărilor. Și în loc de perioadă de execuție, ne-a spus cât s-a estimat inițial că va dura fiecare lucrare, înainte să se apuce Consolidări SA de treabă.
În context, reamintim că și lucrările la consolidarea Palatului Voievodal Curtea Veche - cel mai important monument istoric din București - sunt blocate. Iar PMB a transmis pentru spotmedia.ro că așteaptă să falimenteze CM Consolidări SA, ca să poată da lucrările altcuiva.
Dar procedura va dura, așa că șantierul va rămâne, pe termen nedefinit, doar o uriașă zonă urâtă și insalubră, înconjurată cu garduri înalte, în cea mai vizitată zonă a Capitalei.
Pe ce șantiere de consolidări se lucrează acum
La acest moment, nu se lucrează pe niciun șantier de consolidare coordonat de AMCCRS. CM Consolidări SA nu face decât să își păzească șantierele pe care le-a început și pe care încă le are în administrare.
În plus, încă din septembrie 2021, fostul director adjunct al AMCCRS, Edmond Niculușcă, susținea că încep lucrările la consolidarea clădirii de pe Strada Bărăției nr.50, care aparține PMB. Doar că respectivele lucrări au început mult mai târziu și s-au oprit repede.
„Lucrările de consolidare la imobilul din str. Bărăţiei nr. 50 au fost demarate în 20.12.2021, acestea fiind executate de S.C. Conargo Construcţii S.R.L (...). Durata de execuţie, conform termenilor contractuali, este de 10 luni calendaristice.
Imobilul din str. Bărăţiei nr. 50 Bucuresti, aflat în proprietatea statului, a fost predat prin H.C.G.M.B nr.28/2018 din administrarea Administraţiei Fondului Imobiliar în administrarea Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în vederea efectuării lucrărilor de punere în siguranţă şi consolidare.
La data prezentei, a fost emis Ordin de sistare pentru adiţionarea Contractului de lucrări cu lucrări suplimentare
prevăzute în Proiectul tehnic aprobat (o nouă soluție de încălzire, potrivit informațiilor spotmedia.ro - n.red.). După semnarea Actului aditional se vor relua lucrările de consolidare”, a transmis AMCCRS.
Oameni care și-au părăsit locuințele de peste 10 ani şi nu știu când se vor întoarce acasă
Sunt și bucureșteni care și-au părăsit de peste un deceniu locuințele, în speranța că acestea vor fi consolidate. Și nici astăzi nu știu când se vor putea întoarce acasă.
Spre exemplu, locatarii blocului de pe Strada Ion Câmpineanu nr. 9 au început să se mute din locuințele lor în anul 2010. Și, în scurt timp, o societate numită T.C. Ind Arges SRL trebuia să consolideze clădirea.
Nu s-a întâmplat așa. De-a lungul anilor, PMB a dat vina pe proprietarii care ar fi refuzat să se mute și să elibereze șantierul, dar și pe firma de construcții, care ar fi refuzat să se mute la timp din clădire și, astfel, ar fi tergiversat începerea lucrărilor.
Într-o situație critică este și blocul de pe Strada Schitu Măgureanu nr.12. Lucrările la acest bloc trebuiau să înceapă în 2010 și să dureze 8 luni. S-a muncit, dar până la urmă șantierul s-a blocat. Potrivit PMB, de vină ar fi fost neînțelegerile între locatari, care au dorit ca imobilul să devină monument istoric (iar asta a sporit birocrația).
La solicitarea Spotmedia.ro, AMCCRS a transmis că „pentru str. Ion Câmpineanu nr. 9 şi Bd. Schitu Măgureanu nr. 19, lucrările au fost sistate anterior înfiinţării Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic şi se datorează intrării în faliment a Antreprenorului General”.
E adevărat numai în parte. Într-adevăr, TC Ind Argeș SRL a dispărut. Dar pentru blocul de la Schitu Măgureanu nr. 12, chiar AMCCRS invoca motive diferite pentru sistarea lucrărilor, într-o postare pe Facebook, în anul 2019.
Pentru ambele imobile, AMCCRS spune că abia se pregătește să facă expertiză. Iar asta înseamnă că va mai trece mult timp până la reluarea lucrărilor.
„(....) Vom demara expertizarea tehnică de calitate a lucrărilor executate, evaluarea restului de executat de către Proiectantul General, licitarea şi contractarea execuţiei lucrărilor rămase de executat în baza autorizaţiilor de construire, licitarea şi contractarea asistenţei tehnice din partea proiectantului şi dirigintelui de şantier.
În principal, restul rămas de executat priveşte finalizarea consolidării conform măsurilor de intervenţie dispuse de expertul tehnic pentru scoaterea clădirii din risc seismic, repararea/înlocuirea instalaţiilor electrice, sanitare, termice pe zonele de intervenţie, conform auditului energetic al clădirii, restaurarea/conservarea faţadelor principale conform avizelor Comisiei Zonale ale Monumentelor Istorice, prin păstrarea elementelor istorice şi eliminarea celor parazitare”, a transmis AMCCRS, la solicitarea Spotmedia.ro.
De asemenea, lucrările de consolidare de la o clădire de locuințe de pe strada Ștefan Luchian nr. 12 sunt blocate.
Lucrările urmau să fie preluate de CM Consolidări SA. Dar acum AMCCRS așteaptă falimentul companiei municipale, ca apoi să poată căuta alt constructor.
Niciun șantier nou, în perioada imediat următoare
Am întrebat la AMCCRS dacă în perioada imediat următoare vor începe măcar vreo câteva dintre șantierele promise anul trecut.
„Pentru 7 imobile, două dintre acestea fiind Casa Gheorghe Tattarescu și Pinacoteca, au fost obţinute autorizaţii de construire şi urmează să fie demarate procedurile de atribuire a contractelor de lucrări”, a transmis AMCCRS, la solicitarea spotmedia.ro.
Ce înseamnă oare „proceduri de atribuire”: licitații sau încredințări directe? Proceduri care durează câteva zile sau câteva luni? AMCCRS nu a precizat.
Punerea în siguranță a Hanului Solacolu mai așteaptă
La începutul lunii ianuarie, Nicușor Dan a anunțat că avea „undă verde pentru începerea lucrărilor la Hanul Solacolu, una dintre clădirile-simbol din patrimoniul Bucureștiului, construită în 1859. Chestiunile financiare privind exproprierea au fost rezolvate, suma fiind consemnată în cont, deci Municipiul București devine proprietar, urmând să fie începute în curând lucrările de punere în siguranță a clădirii”.
Au trecut 4 luni de la mesajul lui Nicușor Dan.
Iar AMCCRS a transmis pentru spotmedia.ro că, de fapt, transferul de proprietate al Hanului Solacolu nu s-a realizat nici până astăzi. Așa că punerea în siguranță pe care o anunța Nicușor Dan n-a început. Și nimeni n-ar putea spune când s-ar putea realiza.
„Intervenţiile de punere în siguranţă a imobilului vor fi demarate doar după finalizarea efectivă a transferului dreptului de proprietate a Hanului Solacolu, de la foştii proprietari la Municipiul Bucureşti, incluzând intabularea acestui drept.
Ulterior, AMCCRS va prelua Hanul Solacolu de la PMB prin protocol și va iniția procedurile de achiziție publică pentru
punerea în siguranță, conservare și protejare a imobilului monument istoric Hanul Solacolu. Pentru această clădire, AMCCRS are alocat în bugetul pentru anul 2022 suma de 2.770.000 lei credite bugetare”, a mai stransmis AMCCRS la solicitarea spotmedia.ro.
Am întrebat AMCCRS și cine poate interveni, în situații de urgență, pentru a executa punerea în siguranță a unor clădiri șubrede. Dacă, spre exemplu, elemente decorative grele de la cornișa unei clădiri sunt pe punctul de a se prăbuși pe stradă, cine intervine ca să prevină o tragedie, dar și ca să pună la adăpost elementele decorative?
„La data prezentei au fost elaborate Referatele de necesitate şi Caietele de sarcini pentru punere în siguranţă şi documentele justificative în baza cărora se vor atribui contracte de execuţie lucrări. Precizăm că punerea în
siguranţă constă în execuţia de lucrări de reparaţii curente, reversibile şi neinvazive, în funcţie de fondurile anuale aprobate în acest capitol de cheltuieli în bugetul propriu al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic”, a transmis AMCCRS.
Cu alte cuvinte, până la atribuirea unor contracte, nu va interveni nimeni. Sau va intervini Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) pentru a evita ca bucăți de clădiri să cadă peste oameni. Dar nu și pentru a salva, eventual, elemente de arhitectură care, odată prăbușite, s-ar distruge iremediabil.
...
Dacă te interesează, citește mai mult despre cum a ajuns Bucureștiul în această situație critică și ce riscăm la cutremur
Conform datelor PMB, în Capitală sunt peste 2.400 de clădiri care ar avea probleme, în cazul unui seism major, ca acela din 1977.
Dintre ele, 363 de clădiri sunt încadate în clasa I de risc seismic. Sunt cele mai șubrede și primele care, la un cutremur cu magnitudine mare, riscă să se prăbușească peste proprietari și alți oameni aflați în zonă. Fără o nouă campanie de expertizare în București, e greu de spus câți oameni riscă să își piardă viața.
Fostul director al AMCCRS, Edmond Niculușcă, a apreciat că ar putea fi vorba de circa 25.000 - 30.000 de morți, la un cutremur de magnitudinea celui din 1977.
Din păcate, consolidările au bătut pasul pe loc. În ultimele decenii, s-a lucrat la doar 101 clădiri, în Capitală. Printre motive se numără faptul că lucrările sunt dificile și scumpe. Așa că proprietarilor le e greu să le facă singuri, cu firme de construcții. Iar pentru consolidarea monumentelor istorice, birocrația e mare, iar regulile de respectat, destul de stricte.
În 2016, în primele luni de mandat, Gabriela Firea a înființat, în subordinea PMB, AMCCRS. Aceasta urma să se ocupe de documentații pentru consolidări, de relația cu proprietarii clădirilor, de monitorizarea șantierelor și de plăți.
Iar în 2018, tot administrația Firea și majoritatea PSD - ALDE din Consiliul General au înființat Compania Municipală Consolidări SA, care să facă și lucrări.
Scopul declarat al companiei municipale n-a fost acela de a consolida, singură, sutele de clădiri șubrede din București, ci de a da startul unei campanii, la care să participe apoi și firme private. De altfel, tot în mandatul Gabrielei Firea, AMCCRS a și încheiat câteva contracte cu privați, pentru consolidarea unor clădiri.
În paralel, însă, administrația Firea a exagerat cu contracte scumpe de publicitate pentru un program numit „Bucureștiul trainic”. S-a lucrat și fără formele necesare, așa că acum unii proprietari s-au trezit că trebuie să achite lucrări pe care le-au crezut gratuite.
Una peste alta, CM Consolidări SA a început să lucreze la mai multe clădiri. Pe unele le-a scos la capăt. Altele erau în lucru la finele anului 2020, când societatea a rămas fără bani și fără materiale.
Administrația lui Nicușor Dan susține că, în anii în care a lucrat, CM Consolidări SA a crescut artificial costurile de consolidare. Și nu vrea să mai dea contracte către aceasta, nici măcar pentru finalizarea unor lucrări care sunt aproape terminate.
Din păcate, cel puțin până la acest moment, Nicușor Dan n-a reușit nici să vină cu o alternativă. Așa că momentan, deși există o administrație pentru consolidări și o companie municipală pentru consolidări, de fapt PMB nu consolidează nimic.