Bucureștenii din zona 1 Mai din Sectorul 1 – ale căror case s-au fisurat în timpul lucrărilor la magistrala M6 – se simt abandonați.
Singura instituție care le-a promis sprijin pentru consolidarea locuințelor este Primăria Sectorului 1. Problema e că, deși a dat această asigurare, instituția condusă de George Tuță nu a spus, încă, nici când și nici cum va interveni, concret.
Între timp, locuitorii au mers în instanță. Au dat în judecată Primăria Municipiului București (PMB), Primăria Sectorului 1, Poliția Rutieră și alte câteva instituții, sperând să obțină devierea traficului intens care le trece zilnic prin fața caselor și care accelerează degradarea clădirilor în care trăiesc.
Marile probleme ale oamenilor care locuiesc pe străzi ca Mircești și Caransebeș din Sectorul 1 au început pe 24 august 2024, când s-a închis traficul pe Calea Griviței, în preajma Podului Constanța, ca să se lucreze la racordul dintre magistrala de metrou M4 și viitoarea Magistrală M6.
La acel moment, zeci de mii de mașini care circulau zilnic pe Calea Griviței au fost deviate pe străduțele din jur.
După discuții la care au luat parte și reprezentați ai Sectorului 1, și-a dat avizul pentru această deviere de trafic Comisia Tehnică de Circulație (CTC) din cadrul PMB. Aceasta a avizat să se circule pe străzile:
- Carpați, Mircești și Caransebeș, pe sensul de mers dinspre Bucureștii Noi spre Centru
- Clăbucet, Aviator Popișteanu și Soveja, dinspre Centru spre Bucureștii Noi
Strada Mircești - paralelă cu Calea Griviței, dar cu o capacitate mult mai mică de a prelua traficul auto - era oricum într-o stare destul de proastă.
Într-un răspuns trimis proprietarilor din zonă și consultat de spotmedia.ro, Primăria Sectorului 1 transmitea, încă de la începutul lunii decembrie 2023 (deci cu 9 luni înainte - n.red.), că a dat ordin de începere pentru realizarea documentației necesare lucrărilor de reparație a străzii.
Primarul de atunci, Clotilde Armand (USR), dădea vina pe Consiliul Local (în care majoritate avea PNL și PSD) pentru eventuale întârzieri ale proiectului.
Nu s-a mai ajuns la acea reparație. În starea în care era strada a preluat traficul greu de pe Calea Griviței. Locuitorii care au case pe stradă au fost șocați de vacarmul pe care-l făceau mașinile grele și de vibrațiile la care erau supuse, non-stop, locuințele lor.
5 zile mai târziu, pe 29 august 2025, locuitorii din zonă au reușit să intre în audiență la CTC. Care a decis să impună restricții de circulație:
- interzicerea circulației rutiere (cu excepția autobuzelor) pe strada Mircești, între orele 22.00 – 6.00;
- presemnalizarea rutelor de ocolire pe bd. Bucureștii Noi și Șos. Chitilei;
- desfacerea dispozitivelor din cauciuc pentru limitarea vitezei pe strada Mircești.
Restricțiile nu s-au prea respectat. Imagini surprinse de oamenii din zonă arată cum, în lunile următoare, tirurile continuau să intre pe strada Mircești și să înainteze pe strada Caransebeș, ca să iasă în Calea Griviței.
Traficul greu pe străduțe s-a mai diminuat abia când PMB a decis să trimită echipaje de Poliție Locală la Podul Constanța, care să nu mai permită accesul mașinilor mai grele de 3,5 tone pe strada Mircești și pe cele adiacente. De asemenea, polițiștii din zonă au rolul de a se asigura că noaptea doar autobuzele au voie să circule pe străduțele respective.
Nu reușesc polițiștii să oprească toate mașinile mari care vor să treacă pe sub podul Constanța. Dar echipajele fac, totuși, un filtru de folos.
Între timp, porțiuni din stradă s-au prăbușit de mai multe ori. Constructorul racordului dintre Magistralele M4 și M6 de metrou, Asocierea Alsim Alarko Sanayi Tesisleri Vericaret - Makoy Insaat Sanayi Turizm Veticaret, a trimis echipe să repare strada, provizoriu.
Oamenii care locuiesc pe stradă au transmis pentru spotmedia.ro că - de mai multe ori - reparațiile s-au făcut de mântuială, cu câteva roabe și câteva lopeți.
Fotografii postate în cursul săptămânilor trecute pe rețele de socializare de bucureșteni de pe strada Mircești arată că începe, din nou, să se surpe carosabilul.
Cu străzile în stare proastă, vibrațiile cauzate de mașinile care circulă pe străduțe sunt absorbite de sol. Prin acest mediu, se transmit sub formă de unde, pe care pereții caselor de pe o parte și alta a străzii le interceptează.
Mașinile grele, spre exemplu, emit vibrații de frecvență joasă (care se duc mai adânc în sol și se propagă mai departe) și amplitudine mare (adică având cantitate mare de energie). Sunt cele mai dăunătoare vibrații pentru clădiri.
Dar și mașinile mai mici creează vibrații, mai ales că acum circulă cu miile, pe străduțele respective.
„N-am avut pagubele astea la bombardamentele din 1944 și la cutremure ...”
Dana Mineo, una dintre bucureștencele care locuiesc într-o casă de pe strada Mircești, ne-a trimis un material video din care se poate vedea cât de tare se simt vibrațiile.
„Eu locuiesc într-o casă din 1934, construită de bunicii mei. Aici sunt case care au trecut cu bine peste bombardamente (cele din perioada 4 aprilie – 24 august 1944 - n.red.). Au fost cutremurele ... Și vă spun că n-am avut niciodată asemenea pagube la case, cum avem acum.
Ce nu înțeleg oamenii ăștia care au permis așa ceva este că acum casele noastre au parte de un cutremur la câteva secunde. Și asta e mult mai rău decât dacă ar fi unul mai mare, o dată la câțiva ani.
S-a ajuns aici pentru că CTC a dat acel aviz pentru devierea traficului fără să aibă toate informațiile necesare. Ministerul Transporturilor - cel care a emis autorizația de construire - ar fi trebui să facă studii de trafic sau de impact. Și s-ar fi văzut ce calvar e să deviezi trafic greu și intens pe străduțe. Dar ei n-au făcut acele studii. Au dat autorizație pe repede înainte. Au venit avizele, la fel, pe repede înainte.
Sigur că noi - potrivit legii - puteam contesta acel aviz al CTC, în termen de 30 de zile de la emiterea lui. Dar ei știau, cu toții, că oamenii se vor revolta, dacă află ce urmează. Și au făcut o regie foarte bine pusă la punct. Când credeți că am primit noi notificările că putem contesta avizul? În ultima dintre cele 30 de zile în care o puteam face. Am găsit notificări pe parbrizel mașinilor, pe stradă. Și n-am mai avut timp să contestăm.
Apoi, am început să căutăm soluții. Cum credeți că am reușit să vorbim cu fostul primar general Nicușor Dan? Dimineața, l-am prins pe stradă și i-am povestit. Că s-a deviat traficul cu o simplă schiță, fără studiu de impact și fără expertiză tehnică făcută la timp. Și pentru că eram mulți, l-am pus un pic pe gânduri.
La început, în perioada august - decembrie, a fost cumplit pentru noi. Era trafic greu. Și noaptea uneori. Și pe lângă toate astea, ce credeți: de prin noiembrie, nu se mai lucra pe șantierul de pe Griviței. Erau zile în care vedeai doar paznicul și zile în care erau pe șantier alți câțiva oameni.
Am tot întrebat: de ce se menține devierea de trafic, dacă nu se mai lucrează? De ce nu se deschide un culoar de trafic pe Calea Griviței? N-am primit răspuns. Așa că ne-am adunat - avem vreo 600 de semnături de la oamenii care trăiesc în aproape 100 de case din zonă. Și am dat în judecată PMB”, a declarat Dana Mineo pentru spotmedia.ro.
Procesul deschis de bucureștenii din zonă a fost deja înregistrat pe rolul Tribunalului București și așteaptă să primească termen. Puteți urmări litigiul aici.
spotmedia.ro a cerut informații - de-a lungul ultimelor 8 luni - de la mai multe instituții, cu privire la:
- motivele pentru oamenii care locuiesc pe străduțele din preajma șantierului pentru metrou au ajuns să treacă printr-un asemenea calvar
- răspunderea pe care și-o va asuma fiecare instituție pentru această situație
- modul în care fiecare instituție și-a propus să-i ajute pe oamenii cărora li se fisurează casele
PMB spune că se ocupă. Dar că va rezolva Primăria Sectorului 1
Am întrebat PMB, înainte de toate, dacă nu cumva planul de deviere a traficului - propus de constructorul turc și avizat de CTC și PMB - a fost insuficient fundamentat. La urma urmei, dacă totul ar fi fost bine evaluat și planificat, nu s-ar mai fi ajuns în această situație!
PMB ne-a răspuns că, de fapt, constructorul avea datoria de a prezenta toate planurile cu privire la devierea traficului pentru a-și obține autorizație de construire. Dar această autorizație nu i-a fost emisă de către PMB, ci de către Ministerul Transporturilor.
Tot PMB ne-a transmis că firmele de construcții care lucrează la metrou au reparat parte dintre gropile din carosabil, pe străduțele afectate. Și că tot constructorii turci urmau să facă o expertiză a străzii, în temeiul căreia Primăria Sectorului 1 - care administrează străduțele - să le poată repara temeinic.
Cum i-ar putea ajuta PMB pe cetățenii plătitori de taxe ale căror case se degradează pe zi ce trece?
„În legătură cu imobilele posibil afectate de traficul rutier greu (...) vă informăm că acestea trebuie expertizate de firme autorizate și, așa cum am menționat anterior, Primăria Sectorului 1 va constitui un fond de reparații pentru cetățenii care reclamă anumite probleme la imobilele de locuit (fisuri, crăpături, etc.) sau chiar consolidări în unele cazuri”, a transmis PMB.
Metrorex n-are treabă cu casele oamenilor
Am întrebat și Metrorex - societatea din subordinea Ministerului Transporturilor care va gestiona infrastructura Magistralei M6 - despre expertizele pe care trebuie să le facă firmele care lucrează la metrou.
Și dacă știe și are vreo responsabilitate cu privire la daunele cauzate de devierile de trafic la casele locuitorilor de pe străduțe.
Chiar dacă ne-a răspuns la solicitarea de informații, Metrorex a ignorat cu totul întrebările cu privire la casele fisurate ale oamenilor.
„În ceea ce privește traficul, noi nu suntem în măsură să inițiem sau să impunem reguli pentru traficul rutier, ci doar să executăm lucrările de șantier respectând Planul de Trafic aprobat în cadrul contractului mai sus menționat.
Misiunea Metrorex este aceea de a contribui la dezvoltarea rețelei de metrou din București, metroul fiind cel mai rapid și mai ecologic mijloc de transport public.
Autoritățile conlucrează continuu pentru găsirea de soluții care să țină cont de sesizările locuitorilor, pentru asigurarea derulării în condiții cât mai bune a vieții acestora pe parcursul lucrărilor.
În acest sens, în urma consultării comune dintre Metrorex S.A., Primăria Sectorului 1, Administrația Străzilor, Administrația Domeniului Public Sector 1, Brigada Rutieră și Antreprenorul desemnat pentru contractul de execuție a lucrărilor, s-au stabilit măsuri concrete pentru diminuarea disconfortului cetățenilor afectați de devierea circulației din zona 1 Mai (de ex., pe străzile Carpați, Mircești și Caransebeș). Ca urmare:
- antreprenorul desemnat, Asocierea Alsim Alarko - Makyol, va realiza o expertiză a străzilor mai sus menționate, expertiză în urma căreia se va stabili gradul de afectare a carosabilului și măsurile necesare pentru aducerea la o stare corespunzătoare (plombări ale gropilor apărute ca urmare a creșterii traficului, reparații punctuale sau reparații capitale);
- după rezultatul expertizei, Primăria Sectorului 1 va începe lucrările de reparare/modernizare a carosabilului deteriorat de pe strada Mircești și aducerea la o stare corespunzătoare circulației rutiere”, a transmis Metrorex, la solicitarea spotmedia.ro.
Primăria Sectorului 1 susține că îi va ajuta pe oameni. Nu e clar când și cum
În luna aprilie a acestui an, Primăria Sectorului 1 a transmis - la solicitarea spotmedia.ro - că a găsit soluția pentru a-i ajuta pe oamenii cărora li se fisurează casele. Mai exact:
„Referitor la repararea caselor afectate de traficul intens din zonă, vă comunicăm faptul că Primăria Sectorului 1 intenționează să lanseze un program de reabilitare termică și consolidare a locuințelor individuale (caselor), similar cu programul de anvelopare a blocurilor. În cadrul acestui program vor fi reabilitate cu prioritate casele situate în zona afectată de lucrările de interes public.
După definitivarea acestuia, vom pune la dispoziția comunității locale toate informațiile necesare în legătură cu derularea sa”, a transmis Primăria Sectorului 1, la solicitarea spotmedia.ro.
A trecut de atunci aproape jumătate de an. Între timp, oamenii au dat primăria în judecată. Așa că l-am întrebat pe primarul Sectorului 1, George Tuță (PNL):
- dacă programul de reabilitare termică și consolidare a locuințelor individuale (caselor) s-a definitivat
- cine va suporta expertizarea caselor, pentru a stabili ce probleme au: proprietarii sau primăria?
- dacă strada Mircești și cele adiacente se pot reface integral acum sau abia după ce se termină lucrările la metrou
- cum vedea toate aceste probleme, din punct de vedere administrativ? În sine, problemele nu au fost cauzate de deciziile Primăriei Sectorului 1. Totuși, toată lumea arată cu degetul spre Primăria Sectorului 1 pentru rezolvarea lor ...
George Tuță nu ne-a răspuns la întrebări. Dar ne-a transmis că vom primi răspuns instituțional, din partea celor care se ocupă de acest program.
Până să primim răspunsurile de la Primăria Sectorului 1, merită menționat că în ședința de pe 30 septembrie 2025, Consiliului Local al Sectorului 1 a aprobat Programul de Îmbunătățire a Eficienței Energetica (PIEE) pentru Sectorul 1.
În acest program este menționată și eficientizarea energetică a 200 case - în cadrul unui proiect pilot care ar urma să fie implementat până la finele anului 2026. Ulterior, dacă proiectul se dovedește eficient, s-ar putea reabilita câte 200 de case pe an.
Rămâne să vedem dacă un astfel de proiect se va concretiza. Și dacă dintre acele 200 de case vor face parte și cele de pe strada Mircești cele adiacente, afectate de traficul greu și de lucrările de la metrou.
Atâta vreme cât vina pentru avariile survenite la case nu e a lor, oamenii au tot dreptul să fie, în primul rând, ținuți la curent cu tot ce face administrația locală, în ceea ce îi privește. Și merită ajutați. Chiar și din bani publici.
Cu toate că, într-un final, cei care s-au încurcat în acte și care se fac vinovați pentru că n-au luat în calcul, de la început, calvarul la care i-au supus pe bucureștenii de pe acele străduțe ar trebui să fie cei care plătesc toate pagubele.