Un nou studiu confirmă ceea ce mulți părinți ştiu deja: copiii dau sens vieții. Însă mai ales pentru mame prețul pentru acest lucru poate însemna o scădere a senzației de satisfacție cotidiană.
Am auzit odată o frază frumoasă: ”A avea un copil este ca și cum ai scoate un organ vital din corp, care aleargă singur și se cațără în copaci”. A avea un copil este la fel de fascinant și de semnificativ pe cât poate fi obositor și înfricoșător.
Un nou studiu privind satisfacția părinților confirmă această aparentă contradicție. În comparație cu persoanele fără copii, părinții consideră că viața lor are mai mult sens. În același timp, însă, părinții nu sunt neapărat mai mulțumiți de viața lor decât persoanele fără copii. Dimpotrivă: părinții sunt adesea mai nemulțumiți.
Acesta este rezultatul unui studiu realizat de sociologii Marita Jacob și Ansgar Hudde de la Universitatea din Köln, publicat în revista de specialitate Journal of Marriage and Family. Pentru studiul lor, cercetătorii au utilizat date din așa-numitul European Social Survey, la care au participat peste 43.000 de respondenți din 30 de țări.
Jacob și Hudde au constatat că atât mamele, cât și tații, indiferent de naționalitate și statut social, văd un sens mai profund în viață grație existenței pruncilor.
Situația este diferită în ceea ce privește sentimentul de satisfacție cotidiană. Aceasta nu depinde doar de situația de viață a fiecărui individ, ci și de politicile de familie ale fiecărei țări în parte. Relevant este și sexul respondenților, în sensul în care mamele sunt mai puțin mulțumite decât tații.
În Scandinavia nu există aproape nicio diferență între părinți și persoanele fără copii.
„Părinții aflați în situații dificile sunt mai puțin satisfăcuți”, spune Marita Jacob, profesoară de sociologie la Universitatea din Köln. Situații dificile sunt, de pildă, atunci când un părinte este singur, tânăr și cu un nivel scăzut de educație. Aparent așa este.
Totuși, potrivit lui Jacob, această situație nu este o lege a naturii: „În țările scandinave, diferențele dintre grupurile sociale sunt mult mai puțin pronunțate”. În plus, în aceste țări, diferența dintre satisfacția față de viață a părinților și a persoanelor fără copii este mult mai mică decât în Europa Centrală și de Est.
Infrastructura dedicată creșterii copiilor, alocațiile pentru copii și concediul parental funcționează foarte bine în țările scandinave, spune Jacob. „Presupun că aceste măsuri au un impact asupra societății, în sensul în care copiii nu sunt considerați doar o problemă a părinților, ci o chestiune care trebuie să preocupe pe toată lumea”.
Această atitudine se reflectă și în cultura organizațională a angajatorilor scandinavi, spune Jacob, amintind că în nord este normal ca părinții să înceapă să lucreze mai devreme și să plece mai devreme de la serviciu, iar ședințele importante să fie adaptate ritmului familiei.
Satisfacție mai mare prin egalitatea de gen
Un alt factor care ar putea face părinții finlandezi mai mulțumiți de viața lor decât părinții germani, de pildă, este egalitatea de gen. Un exemplu este diferența salarială mai mică între femei și bărbați în țările scandinave, aspect care contribuie la un grad mai ridicat de satisfacție a femeilor, spune Jacob. Acest lucru are, la rândul său, un efect pozitiv asupra parteneriatului și, prin urmare, asupra familiei.
Femeile sunt și în aceste regiuni cele care se ocupă în mod primordial de viața de familie. În Germania, una din două femei își reduce programul de lucru pentru a se putea ocupa de copii.
În contrast, doar puțin peste 6% dintre bărbații germani care lucrează cu jumătate de normă fac acest lucru strict din motive familiale. În plus, în Germania, cea mai mare parte a concediului parental este luată de mame.
„Un copil nu este un proiect pe care îl poți duce pe picioare singur”
Marita Jacob povestește că s-a apropiat și a început să colaboreze cu alți părinți când copiii ei erau mici. ”Fiecare dintre noi lua în mod regulat mai mulți copii de la grădiniță pentru a-i ajuta pe ceilalți părinți”. Cei care au copii mici știu că o jumătate de oră în plus sau în minus poate fi decisivă în planificarea unei familii. Jacob pledează, așadar, pentru ca părinții să nu se limiteze la a propune sprijin, ci să și beneficieze efectiv de acesta.
Experta consideră că responsabilitatea revine în general statului. ”Copiii nu ar trebui să fie doar problema părinților lor, atunci când infrastructura de creștere a celor mici nu este fiabilă sau atunci când există probleme la școală. Copiii sunt responsabilitatea întregii societăți”.
Copiii nu sunt doar un motiv de imensă fericire, ci și singura modalitate de a contracara îmbătrânirea populației, care fără tineri nu poate avea grijă de pensionari.
Copiii au însă și o valoare în sine, subliniază Marita Jacob. ”Ei aduc vitalitate, idei noi și energie în orice familie și societate”.
Julia Vergin
Sursa: Journal of Marriage and Family: Parenthood in Europe: Not More Life Satisfaction, but More Meaning in Life, 2025