Sărăcia la vârsta a treia ar putea deveni o realitate obișnuită în Europa, dacă politicile actuale de pensionare nu vor fi profund reformate, a avertizat autoritatea europeană de supraveghere a pensiilor ocupaționale.
„Unul din cinci europeni este deja expus riscului de a trăi în sărăcie la bătrânețe”, a declarat Petra Hielkema, șefa Autorității Europene pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), cu sediul la Frankfurt.
„Este un procent ridicol de mare, sincer. Și dacă te uiți la femei, ele au un risc cu 30% mai mare”, a spus ea, într-un interviu pentru Politico.
Raportul pensionari-lucrători se înjumătățește
Iar situația se agravează: populația Europei îmbătrânește rapid, astfel că în următorii 40 de ani vor exista doar 1,5 angajaţi pentru fiecare pensionar - jumătate față de câți sunt în prezent.
„Unele țări au ajuns deja în acest punct. Și nu este sustenabil. Europa are o problemă a pensiilor, iar țările care nu au sisteme puternice de pensii suplimentare sunt foarte expuse riscului”, avertizează Hielkema.
Statul nu mai poate susține sistemul singur
De zeci de ani, modelul standard european s-a bazat pe sistemul public de pensii de stat pentru a sprijini cetățenii la bătrânețe.
Dar, pe măsură ce oamenii trăiesc mai mult și natalitatea scade, costurile acestor sisteme cresc vertiginos. La acestea se adaugă și cheltuielile pentru sănătate și îngrijirea vârstnicilor, ceea ce face nota de plată pentru contribuabili și mai greu de suportat.
O soluție ar fi crearea unor sisteme private sau ocupaționale de pensii complementare, astfel încât oamenii să aibă un fond personal de economii pentru pensionare.
Este fix vorba despre sisteme de genul pilonul 2, 3 şi 4 de pensii din România, unde s-a stârnit un scandal după adoptarea în Guvern a legii care modifică sistemul de plată pentru sumele astfel acumulate în fonduri private.
- Guvernul a adoptat legea pensiilor private: 30% retragere imediată, restul se plătește în 8 ani. Regulile se aplică pentru Pilonul 2, 3 și 4. Taxele sunt de 12-13%
- AURSF și Claudiu Năsui (USR) critică noua lege a pensiilor private: Lobby-ul a câștigat. Românii pierd din nou
Modelele nordice versus sud și estul Europei
Țările scandinave sunt cel mai bine pregătite pentru criza care vine, deoarece au mai multe surse de venit pentru pensionari: pensie publică, fonduri ocupaționale - care înseamnă că în timp ce muncești, economisești și pentru pensie - și investiții suplimentare în pensii private.
Dar multe țări, mai ales din Europa de Est și de Sud, se bazează aproape exclusiv pe pensiile publice, care sunt mai mici raportat la salarii.
În numeroase cazuri, cetățenii nu sunt pe deplin conștienți de situația lor, pentru că autoritățile publice și angajatorii nu le oferă o imagine clară asupra drepturilor lor la pensie. Iar Bruxelles-ul nu poate face mai mult decât să emită o serie de recomandări, întrucât responsabilitatea este la nivel național, punctează Politico.
„Avem un plan”
Totuși, Hielkema, olandeza care conduce EIOPA din 2021, este convinsă că este momentul pentru o schimbare majoră, ceea ce ar putea oferi autorității un rol mai important.
„În primul rând, vedem că problema se agravează, văd și guvernele acest lucru. În al doilea rând, să fim sinceri, de ce sunt pensiile pe agendă? Pentru că avem nevoie de mai multe investiții, iar o modalitate de a genera investiții este să mutăm economiile din conturi bancare în produse de investiții”, a spus ea.
Pentru a răspunde provocărilor demografice și financiare ale UE, Comisia Europeană va emite în următoarele luni recomandări privind conturile de economii și pensii.
Până la sfârșitul anului, va propune guvernelor crearea de conturi digitale pentru economiile și investițiile fiecărui cetățean, sisteme de monitorizare a pensiilor, platforme de comunicare a beneficiilor și stimulente fiscale pentru a face economisirea mai atractivă. De asemenea, va revizui regulile UE pentru fondurile de pensii ocupaționale și produsele de investiții în pensii.
Înscriere automată în fonduri ocupaționale
Măsura-cheie din pachet este un sistem de înscriere automată a angajaților în fondurile de pensii ocupaționale, similar cu cel existent deja în Regatul Unit, Polonia și Italia.
„Dacă muncești, vei fi inclus automat în fondurile de pensii. Dacă nu vrei asta, trebuie să optezi pentru retragere.” În prezent, a spus ea, oamenii pot opta să adere la o pensie ocupațională, dar inerția face ca puțini să o facă.
„Presupunerea este că inerția va funcționa și invers”, a explicat șefa EIOPA, adică puțini oameni vor renunța.
Ideea este ca acest mecanism să fie disponibil și pentru persoanele care lucrează pe cont propriu, „pentru a ne asigura că și ele pot economisi pentru mai târziu”, a mai spus Hielkema.
Temă sensibilă politic
În cele din urmă, guvernele naționale trebuie să adopte astfel de reforme, însă tema pensiilor este una extrem de sensibilă politic.
Guvernul francez condus de François Bayrou a pierdut sprijinul socialiștilor după ce sindicatele și patronatele nu au ajuns la un acord privind reforma pensiilor.
Vara aceasta, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a sugerat tinerilor să economisească pentru pensie, stârnind un val de critici din partea sindicatelor, care apără sistemul public de pensii.
Ce este în joc? În Germania, pensiile ocupaționale însumează 267 de miliarde de euro, în timp ce în Suedia - o țară cu o populație de opt ori mai mică, dar unde aproape toți au un fond de pensie - economiile din pensiile ocupaționale ajung la 516 miliarde de euro, echivalentul a 92% din PIB.
G.P.