Deși vremea e mohorâtă și nu te prea îmbie să ieși din casă, peste 20 de voluntari s-au întâlnit, sâmbătă dimineață, ca să curețele de graffiti pereții din sticlă ai stației de tramvai de la Pasajul Basarab.
Rezultatele au început să se vadă după nici 2 ore de muncă.
Stația de la Basarab a fost inaugurată în 2012. Până astăzi, are un statut juridic incert, iar Primăria Municipiului București nu reușește să o întrețină.
Sâmbătă dimineață, aproape 30 de voluntari - parte dintre ei, membri ai unor grupuri de inițiativă civică - au sosit în stația de tramvai de la Basarab să lumineze locul și să curețe pereții din sticlă și mobilierul urban de măzgălelile cu graffiti.
Inițiativa i-a aparținut lui Iulian Carp (29 de ani), cel care a creat proiectul „Oraș Curat”.
„Proiectul a început în februarie. Am curățat atunci un semn de circulație de pe strada mea, care era acoperit de stickere. Și am continuat.
Am curățat stații de autobuz, info-point-uri din oraș și fațade de clădiri, pe care le-am și văruit/vopsit.
Folosim, în linii mari, produse de curățenie normale, pe care le cumpărăm și pentru acasă. Avem o singură substanță speciale pentru curățată graffiti, care se numește Kimikar SVG
Tot ce folosim - de la substanțe la materiale de protecție pentru voluntari (măști și mănuși - n.red) cumpărăm din banii noștri și din donații. Avem un cont de Patreon. În plus, mai sunt oameni care ne donează bani pe Revolut.
Operațiunea de azi, spre exemplu, costă cam 2.500 - 3.000 de lei. Mai și primim unele substanțe. Iar la altele avem discount”, spune Iulian Carp.
Dacă în februarie tânărul ieșea singur să curețe mobilier urban, acum - încetul cu încetul - în jurul lui a început să se creeze o comunitate.
„În aprilie am avut un prim eveniment, la Piața Amzei, la care au participa circa 20 de voluntari. Între timp, a mai crescut și canalul de Youtube și am avut și un boom pe Tik Tok. S-au viralizat câteva video-uri și a început să afle mai multă lume ce facem.
Am noroc, zic eu, că serviciul îmi permite să aloc timp acestui proiect. Sunt marinar fluvial pe Rin și 3 săptămâni sunt la serviciu, iar în următoarele 3 săptămâni sunt liber.
Dincolo de curățenia propriu zisă, scopul este să descurajăm vandalismul. Și să le reamintim oamenilor că nu trebuie doar să așteptăm ca alții să facă lucruri. Putem și noi!
Ne dorim sprijinul autorităților. Și, la rândul nostru, vrem să împărtășim autorităților din experiența pe care o acumulăm, curățând graffiti”, a precizat Iulian Carp pentru Spotmedia.ro
„Oraș curat” e pe cale să devină ONG pentru a putea atrage mai ușor finanțate pentru proiectele viitoare.
„Ore de muncă pentru a curăța o mâzgăleală făcută în câteva minute!”
Unul dintre voluntarii care curățau, sâmbătă dimineață, pereții din sticlă ai stației de tramvai de la Basarab e Beatrice Ghiciov , membră a echipei Digi FM.
„În primul rând, am venit să-l susțin soțul meu, Iulian Carp (fondatorul „Oraș curat - n.red.). Și pentru că m-am săturat ca oamenii să considere artă aceste măzgălelile pe care le vedem peste tot, pe toți pereții și pe toate panourile!
Cu siguranță ar fi dezamăgitor dacă aceste măzgăleli ar reapărarea aici, unde facem curățenie acum. Dar consider că de aici încolo este treaba autorităților.
Noi am încercat să ajutăm. Dar de aici încolo depinde de autorități să ia și niște măsuri. Eventual să pună niște camere de filmat. Sunt aici, dar nu știu dacă funcționează... Să pună agenți de pază, să facă ceva!
Noi nu vom putea curăța chiar tot Bucureștiul. Vrem să arătăm că se poate, dar că e nevoie de multe ore de muncă pentru a îndepărta măzgălelile făcute în numai câteva minute.
Și vrem să arătăm că implicarea chiar contează și face diferența”, a spus Beatrice Ghiciov pentru Spotmedia.
„Trebuie să le lăsăm și copiilor noștri ceva”
Costin are 48 de ani și a venit la acțiunea „Pasaj curat” alături de soție și de fiul său adolescent.
„Particip pentru că trebuie să lăsăm ceva în urmă pentru copii noștri. Dacă noi îi ajutăm, ei au șansa să trăiască într-un mediu foarte sănătos.
Spre exemplu, după ce lucrăm aici, împreună, mă gândesc că băiatul meu – atunci când va vedea pe cineva cu un spray în mână - îi va atrage atenția și îi va spune să nu mâzgălească.
Sunt într-un grup mai mare de prieteni aici. Și am venit să aducem puțină normalitate. Nu mi se pare un efort foarte mare.
E prima oară când vin aici. Zona nu e în drumul meu. Dar tragem năpdejde că cine circulă pe aici va găsi curat”, a declarat Costin.
„Pasajul e emblematic, vrem să-l revitalizăm!”
Andrei are 32 de ani. E corporatist și speră că acțiunea de astăzi este doar începutul revitalizării zonei.
„Am avut plăcerea să călătoresc în New York. Și am văzut la ei o chestie care se numește «The Higline».
E o cale ferată care nu mai este utilizată, dar pe care primăria – în loc să o lase în părăsire – a preferat să o redea comunității. Și a făcut-o parc. Acum e o platformă terasată, plină de bănci. E o zonă de promenadă.
E o chestiune care cred că s-ar putea face și la noi, pe fostul trotuar pietonal mecanizat (parte a proiectului Pasajului și a stației Basarab - n.red.), unde s-ar putea face un fel de grădină urbană. De aici interesul pe zonă de la Basarab. Unde lumea să aducă plante, să fie întreținute și – de ce nu – să devină o atracție.
În plus – inclusiv pasajul pe care ne aflăm acum - a fost logo-ul de la 2020. Imaginează-ți că mergi în Praga, în Budapesta, în Lisabona. Acolo podurile sunt obiective turistice. Și îmi doresc să-l revitalizez și pe acesta pentru că pentru mine este emblematic”, a spus Andrei.
Silvia are 41 de ani și spune că a venit la acțiunea „Pasaj curat” ca să le arate și altora că au lângă cine să se implice.
„Am văzut un post de Facebook acum ceva timp. Nu mai făcusem voluntariat de multă vreme și am zis să vin.
E un fel de exemplu, cred eu. Nu mă aștept să fie de azi Bucureștiul mai curat sau să schimb mentalități peste noapte.
Dar sunt aici câțiva oameni care se implică. Pot vedea mai mulți care să își iau inima în dinți și să vină. Poate că mulți și-ar dori să facă ceva, dar se gândesc «Ei, nu mă duc eu de unul singur acolo». Iată că sunt comunități cărora să li te alături”, crede Silvia.
Cât am stat de vorbă cu voluntarii, deja mobilierul urban din stație începea să capete altă față și să strălucească. Iar de pe pereții de sticlă, graffiti-ul se dizolva și era răzuit, strat cu strat. Deja stația aveau p altă față, după numai 2 ore de muncă a voluntarilor.
Cum arată pasajul, după 2 zile de muncă a voluntarilor
Acțiunea „Pasaj Curat” a continuat și duminică, pe 4 septembrie, între orele 9.00 și 15.00.
După 2 zile de lucru, voluntarii au reușit să dea o altă față pasajului. Sâmbătă dimineața, pereții din sticlă ai pasajului erau în bună parte acoperiți cu graffiti, după cum puteți vedea în imaginea de mai jos, realizată de voluntarii „Oraș curat”, înainte să înceapă curățenia.
După 2 zile de lucru, cei aproape 30 de voluntari au reușit să curețe mâzgălelile de pe pereții de sticlă și mobilierul urban. Așa că acum locul și-a schimbat radical aspectul. E mai curat și luminos.
Dacă doriți să participați la acțiunile „Oraș curat” și să dați o mână de ajutor, îl puteți contacta pe organizator pe Facebook. Proiectul are și pagină de Facebook, dar și grup de Facebook în care vă puteți înscrie.
Dacă doriți să donați pentru acțiunile Oraș curat, o puteți face în acest cont de Patreon.