Directorul Termoenergetica SA, Alexandru Burghiu, susține că, deși în sezonul 2019 – 2020 s-a înlocuit un număr record de kilometri de conductă veche de termoficare, per total sistemul funcționează acum mai prost ca iarna trecută.
De ce se întâmplă așa, cât de mult suferă bucureștenii din această cauză și ce poate face administrația lui Nicușor Dan ca iarna următoare să nu mai fie frig în atât de multe locuințe? Iată ce am reușit să aflăm.
Ca să aflăm de ce nu avem acum suficientă apă caldă și calorifere fierbinți, ar fi util să înțelegem, înainte de toate, cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.
Cum ar trebui să funcționeze sistemul de termoficare
Cele 4 centrale electrice de termoficare (CET) ale ELCEN (și alte câteve centrale mai mici) livrează apă fierbinte prin conducte groase – numite magistrale tur – spre circa 1.000 de puncte termice din oraș.
Apa de la ELCEN ajunge în punctele termice prin dispozitive numite schimbătoare de căldură. În schimbătoare, apa de la ELCEN înfierbântă apa din alte țevi, care ajunge apoi la robinetele și în caloriferele noastre.
Apoi, apa ajunsă în punctele termice prin conductele magistrale tur se întoarce la centralele care au livrat-o, prin conducte la fel de groase numite magistrale de retur.
Iar la cele 4 CET, apa este reîncălzită și pompată din nou pe traseu, spre punctele termice, prin conducte.
Per total, în subteranele Bucureștiului sunt 954 de km de conductă magistrală.
Și atât țevile, cât și punctele termice sunt administrate de Compania Municipală Termoenergetica SA.
De ce n-avem apă caldă, iar caloriferele sunt abia dezmorțite
Sistemul de termoficare al Bucureștiului a avut, inițial, 6 centrale, nu doar 4, ca acum. Doar că două dintre ele - amplasate în Pipera și în Titan - au fost dezafectate.
În consecință, cele 4 CET rămase trebuie să deservească o suprafață mult mai mare. Spre exemplu, CET Sud trebuie să dea apă opărită pe magistrale tocmai până în Colentina. Și de multe ori, apa se răcește pe drum.
În teorie, sistemul ar trebui să funcționeze acceptabil chiar și așa, cu mai puține centrale.
Din păcate, rețeaua de conducte din subteranele Bucureștiului e atât de îmbătrânită încât riscă să pocnescă în orice moment.
Nu mai puțin de 2.400 de tone de apă se scurg din conductele cu găuri în fiecare oră. Iar centralele ELCEN trebuie să injecteze în plus în conducte cele 2.400 de tone de apă (numită ”de adaos”) doar ca sistemul să funcționeze.
În premieră, Primăria Capitalei a decis în această iarnă să nu ridice presiunea în conducte, ca să încerce să evite orice avarie majoră. Dar asta înseamnă că apa de la robinete e abia dezmorțită, iar caloriferele din zeci de mii de apartamente rămân mai mult reci.
N-ar trebui să avem mai multe avarii ca iarna trecuta. Și totuși ...
Termoenergetica SA a transmis într-un răspuns formulat la solicitarea SpotMedia.ro că a reparat conducte în cursul sezonului cald din 2020. Așa că n-ar fi motive să avem acum mai multe avarii decât iarna trecută.
Și, totuși, sistemul funcționează acum mai prost decât iarna precedentă. De ce? Iată ce spune directorul Termoenergetica SA, Alexandru Burghiu.
”Da, sistemul funcționează într-adevăr mai prost decât iarna trecută. Din cauză că noi înlocuim porțiuni, iar el îmbătrânește ca întreg.
În sezonul 2019 – 2020 s-au înlocuit 23,5 de kilometri (cu tot cu lucrările făcute de Energetica SA). A fost record al ultimilor 30 de ani”, a apreciat Alexandru Burghiu.
Acesta spune că găuri în conductele de termoficare sunt în continuare. Altfel n-ar fi nevoie de cele 2.400 de tone de apă de adaos.
Doar că, dacă n-a fost neapărat necesar și sistemul a funcționat, nu s-a intervenit în zilele cu ger pentru izolarea segmentelor de țeavă cu spărturi, pentru golirea lor de apă și pentru reparații.
În acest fel, sistemul e ținut într-un soi de echilibru. N-a funcționat performant, n-a dat suficientă apă caldă și căldură pentru bucureșteni. Dar nici n-a ajuns în pragul colapsului.
Pe măsură ce temperaturile cresc, însă, echipele Termoenergetica vor începe să intervină la avarii. Iar asta înseamnă că se vor relua întreruperile.
Marile provocări ale administrației lui Nicușor Dan
Dacă rețeaua de conducte continuă să se degradeze la fel de rapid, de la an la an, n-ar fi exclus să ajungă, în curând, în situația de a nu mai funcționa.
Primarul general Nicușor Dan a precizat într-un interviu acordat RFI că înainte de iarna 2021-2022 se va amenaja o noua capacitate mobilă de producție în partea de est a Capitalei.
Din înțelegerea SpotMedia.ro, va fi vorba despre un sistem cu cazane care să furnizeze apă fierbinte în locul fostei CET Titan. O astfel de măsură ar putea fi de mare ajutor pentru a alimenta zona Colentina - Pantelimon, unde mulți oameni suferă în această iarnă din lipsă de căldură și apă caldă.
Ceea ce nu e deloc clar la acest moment este câtă conductă magistrală veche se va putea înlocui în 2021.
Înainte să își preia mandatul, Nicușor Dan susținea că va putea înlocui 300 de kilometri de conductă în 4 ani. A avansat și înlocuirea a 100 de kilometri pe an.
La solicitarea SpotMedia.ro, la cea mai recentă conferință de presă, primarul general a spus că abia în prima parte a lunii februarie va ști câți kilometri de conductă veche se pot înlocui în acest an.
Potrivit lui Nicușor Dan, la acest moment, Compania Municipală Energetica Servicii SA poate înlocui circa 60 de kilometri de conductă magistrală uzată.
Din informațiile SpotMedia.ro, compania municipală are într-adevăr documentația necesară pentru a lucra (adică proiectare deja făcută, avizele oblținute etc). Problema este că nu are și capacitatea să facă toate aceste lucrări. Ar mai avea nevoie de mulți oameni și de multe utilaje pentru a lucra atât de mult.
Ce s-ar putea face este selectarea unor firme private care să lucreze alături de Energetica Servicii SA pentru a înlocui cât mai mulți kilometri de conductă uzată.
Tot primarul general Nicușor Dan a declarat că luna viitoare vrea să lanseze o licitație internațională pentru a selecta firme care să înceapă înlocuirea și a peste 200 de kilometri de conductă magistrală, în cadrul unui proiect finanțat cu bani europeni nerambursabili.
De fapt, primarul general a și început o serie de întâlniri cu reprezentați ai firmelor private care au capacitatea de a înlocui conductele magistrale vechi.
Problema este că firmele care vor câștiga licitația vor fi nevoite să facă și proiectarea lucrărilor, dar și să obțină avizele necesare. Or, dacă licitația și proiectarea durează fiecare câteva luni, e foarte posibil ca lucrările de înlocuire a conductelor uzate să nu mai înceapă în 2021.
Nicușor Dan a spus că un răspuns în acest sens ne va oferi în jurul datei de 10 februarie. În același timp, însă, a precizat pentru RFI că lucrările pe bani europeni sunt etapizate, de principiu, în perioada 2022 - 2025.
Actualul director al Termoenergetica SA, Alexandru Burghiu, susține că - date fiind actualele resurse - în 2021 s-ar putea înlocui cel mult 28 de kilometri de conductă magistrală veche.
Or, asta ar fi insuficient ca să avem siguranța unei ierni viitoare mai confortabile decât aceasta.
Rămâne să vedem cum vor evolua planurile administrației lui Nicușor Dan și câte dintre promisiunile din campania electorală va reuși să respecte noul primar general al Bucureștiului.
Citește și: