SpotMedia.ro continuă să vă arate ce rămâne de pe urma companiilor municipale cărora administrația Firea le-a încredințat zeci de milioane de lei din banii bucureștenilor.
Astăzi vă arătăm cum a ajuns să se scufunde în datorii Compania Municipală de Pază și Securitate București SA.
Compania a fost înființată în anul 2017 cu scopul de a asigura pază ieftină și de bună calitate atât pentru Primăria Capitalei și subordonatele sale, cât și pentru diverși alți clienți, dispuși să plătească pentru servicii de acest fel.
Din păcate, Compania Municipală de Pază și Securitate (CMPS) București SA n-a făcut decât să piardă milioane de euro.
Aproape 900 de salariați și pierderi de 3 milioane de euro
Cel mai puțin păgubos an pentru CMPSB SA a fost 2017.
Pe atunci, compania avea puțini angajați, așa că nici cheltuielile cu salariile nu deveniseră încă împovărătoare.
Sigur că, totuși, se cheltuia și pe atunci cu nemiluita. Doar pe indemnizațiile conducerii se duceau, lunar, peste 95.000 de lei.
Directorul general, spre exemplu, lua la acea vreme peste 10.000 de lei net pe lună, iar adjunctul său primea circa 8.000 de lei net. Asta, deși nici unul, nici celălalt nu obținuseră încă vreo performanță managerială care să arate că merită respectivele salarii, care le erau achitate din banii bucureștenilor.
În 2018, deja lucrurile au scăpat de sub control. S-au făcut angajări pe bandă și s-a ajuns la o aproape 700 de salariați. Ne-am fi așteptat ca - având personal din belșug - societatea să înceapă să câștige contracte, să încaseze sume mari de bani și să capete putere financiară.
Dar în loc să se întâmple așa, pierderile raportate de companie au crescut de peste 12 ori față de anul precedent și au ajuns la 6.730.841 de lei.
În anul următor, numărul salariaților a mai crescut o dată și a ajuns - potrivit unui raport al administratorilor companiei, la 892 de persoane. Iar compania a continuat să se scufunde, raportând o pierdere de încă 5.342.276 de lei.
Prăbușirea a continuat în prima jumătate din acest an. La finele lui iunie, numărul de salariați al CMPSB SA era tot de 892. Iar pierderile raportate au ajuns la 1.952.473 de lei.
Per total, însumate, de la înființare și până la finele lui iunie 2020, pierderile companiei au ajuns la 14.574.204 lei (2.992.649 de euro).
Interesant este că - potrivit situațiilor financiare pe care le-a afișat pe site – compania a primit de la PMB o mulțime de bani. Este vorba despre capitalul social subscris vărsat de 18,3 milioane de lei, care a rămas neatins, potrivit bilanțului financiar pe prima jumătate a acestui an.
În condițiile în care Gabriela Firea s-a plâns mereu de lipsa banilor, e greu de înțeles de ce a ales Primăria Capitalei să țină degeaba acei bani în capitalul social al unei societăți care nu face decât să producă pierderi uriașe.
De ce n-a reușit compania municipală să se impună pe piață
CMPSB SA a avut bani de cheltuit, așa că și-a achiziționat dotări și echipamente. Pentru multe dintre lucrurile cumpărate, însă, compania nu menționează date de identificare ale unor proceduri publice, ci doar niște numere de contract.
Într-un raport al administratorilor se arată că, până la finele primului trimestru din 2018, compania municipală își cumpărase deja bunuri și servicii de peste 1, 4 milioane de lei.
Printre altele, își luase mașini de aproape 100.000 de euro (la cursul de atunci), echipamente de telecomunicații de peste 527.000 de lei (peste 117.000 euro la vremea respectivă) de la Ageximco SRL (firma care aparține familiei deputatului USR Claudiu Năsui).
După cum se poate vedea în Sicap, parte dintre achizițiile consistente de la societatea familiei deputatului USR s-au făcut prin atribuire directă.
Iar achizițiile au continuat și în anii următori. La un moment dat, compania municipală a plătit inclusiv pentru un curs de pilotaj al ambarcațiunilor, posibil pentru intervenții.
Cu toate acestea, n-a reușit să se impună pe piață. Principalii clienți ai CMPSB SA au rămas parte dintre celelalte companii municipale, Primăria Municipiului București și unele instituții din subordinea sa (cum ar fi Administrația Spitalelor, Grădina Zoologică, Circul Metropolitan etc ).
Dar chiar și unele dintre aceste subordonate au refuzat să lucreze cu Compania Municipală de Pază din cauză că serviciile acesteia sunt prea scumpe.
Un exemplu este Teatrul Constantin Tănase (din subordinea PMB) care, în 2019, a organizat o procedură de selecție a unei societăți care să-i asigure paza. S-a înscris și CMPSB SA. Dar a pierdut în fața unei societăți care oferea prețul de 13,8 lei per agent pe oră.
Potrivit Sicap, în cursul anului 2019, tarifele practicare de CMPSB SA variau între 17,5 lei pe oră și 19,8 lei pe oră.
Cine conduce compania și ce urmează să se întâmple cu ea
Potrivit rapoartelor administratorilor, primul director al companiei municipale a fost Dan Dobre.
Acesta a rămas în funcție până la 9 iulie 2018. Ulterior, a fost înlocuit de Tănase Ionel (fost șef al SPP în perioada în care președinte a fost Ion Iliescu).
Pentru o perioadă, însă, Dan Dobre figurează și ca director general, dar și ca membru CA.
Ulterior, într-un raport din 2019, cenzorii companiei rugau compania să recupereze parte din banii cu care îl plătise pe Dobre.
Un alt aspect ușor de observat este la câteva luni structura echipei de directori și structura Consiliului de Administrație (CA) s-a tot modificat. Nu s-au schimbat toți membrii, dar unele posturi apăreau și dispăreau, iar unii oameni erau înlocuiți.
Spre exemplu, la început, CA a fost prezidat de Speranța Cliseru. Aceasta a lucrat anterior în Primăria Voluntari (unde edil este Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea). Cliseru a fost și prefect de Ilfov, dar și prefectul Capitalei. Potrivit Jandarmeriei Române, ca prefect al Bucureștiului, Cliseru a dat ordinul de intervenție în forță împotriva protestatarilor din Piața Victoriei, pe 10 august 2018.
Ulterior, locul Speranței Cliseru a fost luat de de Cornelius Roșiianu, fost ziarist și crainic la Telejurnal în perioada comunistă.
Iată, pe scurt, câteva detalii și despre ceilalți membri ai conducerii CMPSB SA:
- primul dintre cei 3 directori adjuncți este, la acest moment, Alin Gherghina. Potrivit propriului CV, acesta este avocat, s-a ocupat de vânzări auto, imobiliare și alimentație publică în Pitești și București. A fost și manager de securitate.
- tot director adjunct este Cristian Frumosu, un colonel în rezervă care a lucrat și pentru SPP, dar și pentru Ministerul Energiei
- al treilea director adjunct este Sebastian Scarlat. Acesta a fost pompier, subofițer ISU și a terminat Dreptul la Universitarea Ecologică, dar și Facultatea de Agricultură la Iași. Este și membru în CA la Compania Municipală de Străzi, Poduri și Pasaje. Potrivit G4Media, este partenerul de viață al unei surori a Gabrielei Firea (informație pe care fostul primar general a refuzat să o comenteze).
Gabriela Firea a recunoscut ineficiența acestei companii municipale în primăvara acestui an, atunci când a decis ca ea să fie absorbită de Compania Municipală Medicală.
În schimb, actualul primar general, Nicușor Dan, a spus că vrea ca, în afară de companiile municipale de termoficare, toate celelalte să intre în lichidare.
Or, într-o astfel de situație, cel mai probabil în afara unor echipamente uzate, bucureștenilor nu le va rămâne absolut nimic de pe urma Companiei Municipale de Pază și Securitatea Bucureşti SA.
Citește și: