Măsura interzicerii ieșirii oamenilor din case în anumite intervale orare este luată în calcul în tot mai multe regiuni din Germania şi Europa. Însă cât de eficiente sunt aceste restricții?
În Germania, țară care se află în al treilea val al pandemiei, dar și într-un lockdown sever activat în decembrie, unii experții și responsabili politici solicită măsuri și mai stricte, cum ar fi interdicțiile de ieșire din casă pe timpul nopții.
Expertul în chestiuni sanitare al Partidului Social-Democrat din Germania, Karl Lauterbach – un neobosit adept al măsurilor draconice de limitare a contaminărilor – afirmă că astfel de interdicții sunt absolut necesare pentru ruperea valului de infecții.
Acesta este în asentimentul premierului bavarez, creștin-socialul Markus Söder.
Până în prezent, ieșirea din case a oamenilor pe timp de noapte a fost restricționată selectiv, limitându-se numai la regiunile cu un număr deosebit de ridicat de infecții. Cât de utilă este însă recurgerea la această limitare suplimentară a libertății oamenilor?
Argumentul adus în sprijinul acestei idei se referă la faptul că infectările se produc în spațiul privat. Astfel, reducerea contactelor între oameni nu s-ar putea realiza decât cu ajutorul interdicțiilor de părăsire a locuințelor.
Potrivit unui studiu realizat de cercetători de la universități predominant britanice, pe care Karl Lauterbach l-a distribuit recent pe Twitter, limitarea deplasărilor pe timp de noapte ar putea avea un efect pozitiv asupra așa-numitei valori de reproducere, indicând câte persoane infectează în medie o persoană care a contractat SARS-CoV-2.
Autorii studiului afirmă că restricțiile pe timp de noapte pot reduce această valoare cu 13%. Aceștia subliniază însă importanța interacțiunii cu alte măsuri, cum ar fi închiderea restaurantelor și restricționarea întâlnirilor private. Până în prezent, studiul a fost publicat doar ca atare, nefiind încă revizuit de alți experți.
Canada, studiu de caz
Canadienii au deja experiență în ceea ce privește restricționarea deplasărilor pe timp de noapte. Această măsură a intrat în vigoare la începutul lunii ianuarie în provincia Québec, în regiunile foarte afectate de coronavirus.
Întrebat de DW care este fundamentul științific pe care s-a bazat interdicția de ieșire din case a oamenilor pe timpul nopții și dacă efectele acestei măsuri au fost evaluate, Ministerul Sănătății din Québec a evitat să ofere un răspuns concret. Instituția a transmis însă că, potrivit unor ”studii observaționale, această măsură împiedică întâlnirile”.
Jay Kaufman, epidemiolog la Universitatea McGill din Montreal, cel mai mare oraş din provincia Québec, a transmis DW că nu are cunoștință despre vreo evaluare formală a restricțiilor de noapte.
”În ultimele luni, Québec a înregistrat un număr de cazuri stabil ori chiar în scădere, în timp ce alte provincii se confruntă cu o înmulțire a infecțiilor”, spune Kaufman.
Acesta subliniază că nu poate și nu dorește să pună în seama restricțiilor nocturne aceste evoluții diferite de la o provincie la alta. În discuție, spune expertul, sunt mulți alți factori, cum ar fi rata de vaccinare, numărul de teste pe zi sau învățământul la distanță.
Întrucât se întunecă mai târziu și s-a trecut la ora de vară, interdicția de ieșire din casă intră în vigoare de la 21:30, nu de la 20:00, ca până la jumătatea lunii martie. Aşa că numărul de cazuri a crescut din nou, spune Kaufman.
”Modul în care interacționează diferitele restricții, precum și contribuția fiecărui individ la mersul lucrurilor din perspectivă epidemiologică, sunt aspecte care ar trebui examinate în cadrul unui studiu, nu stabilite în baza unei impresii vagi”, spune epidemiologul.
De altfel, nici în Germania nu există până acum date suficiente pentru un studiu solid, spune profesorul Christof Schütte, președintele Institutului Zuse din Berlin, care lucrează în domeniul modelării și simulărilor.
În opinia sa, interdicțiile de deplasare pe timpul nopții pot fi eficiente ”dacă sunt cu adevărat respectate împreună cu celelalte măsuri”.
Schütte mai crede că decidenții politici au obligația de a comunica mai clar și uniform politica anti-pandemie. Specialistul mai spune că efectul acestor restricții ar putea fi unul de scurtă durată, întrucât oamenii se vor întâlni în alte momente ale zilei.
Simularea ca un joc pe computer
În pofida datelor evazive de până acum, Amineh Ghorbani este de părere că limitările pe timp de noapte au efect.
Ghorbani predă la Universitatea Delft din Olanda științe sociale pe baze computerizate și inginerie. Profesoara folosește simulări pentru a studia comportamentul uman.
De circa un an, aceasta lucrează alături de oameni de știință din Franța, Olanda și Suedia la proiectul ASSOCC, o simulare în care o societate artificială este expusă pandemiei de coronavirus.
În cadrul proiectului este testată eficiența diferitelor măsuri anti-corona. Potrivit propriilor informații, acest grup de lucru ar fi consiliat guvernele suedez și italian. Această societate este comparabilă cu jocul pe computer ”Sims”, explică Ghorbani într-un interviu acordat DW.
"Persoanele din simulare au nevoi precum foamea sau dorința de a vedea prieteni. Când dorința devine foarte puternică, acest lucru poate duce la nerespectarea regulilor", continuă Amineh Ghorbani.
Rezultatul simulării: interzicerea ieșirilor pe timp de noapte ajută la prevenirea creșterii numărului de infecții și poate contribui astfel la protejarea sistemului de sănătate împotriva supraîncărcării.
Ghorbani spune însă și că ”spre deosebire de un lockdown dur timp de două săptămâni, pentru a fi eficiente, restricțiile de noapte trebuie să rămână în vigoare timp mai îndelungat”. În plus, aceste măsuri nu sunt la fel de eficiente de unele singure, fiind nevoie de combinarea lor cu alte restricții.
Eficiența interdicțiilor de deplasare pe timp de noapte depinde totodată și de momentul pandemiei. În Germania și Olanda, cifrele arată un nou val de infecții.
”Dacă optăm pentru un lockdown dur în aceste regiuni, este bine să avem și interdicții de ieșire din casă pe timp de noapte”, explică Ghorbani. De pildă, după trei săptămâni, lockdown-ul ar putea fi relaxat, dar restricțiile vizând deplasările nocturne trebuie să rămână în vigoare.
Experiența franceză nu este concludentă
Și în părți ample din Franța oamenilor nu li se permite de luni de zile să iasă pe stradă noaptea fără motive întemeiate. Instrucțiunile s-au aplicat uneori de la ora 20, alteori de la ora 18 sau 19.
Oamenii de știință nu au ajuns la un numitor comun în privința eficienței acestor restricții.
Cercetători din Toulouse au descoperit chiar că restricțiile de noapte au un efect negativ: restricțiile începând de la ora 20:00 au redus răspândirea virusului la Toulouse, însă aceeași măsură aplicată începând cu ora 18:00 a înrăutățit situația. Motivul, spun acești cercetători, ar fi că s-au adunat mai mulți oameni în supermarketuri.
Un studiu preliminar efectuat de cercetători de la Institutul francez pentru sănătate și cercetare medicală susține nevoia impunerii de restricții pe timp de noapte.
Cu toate acestea, potrivit experţilor, această măsură, asociată cu reguli de ”distanțare socială”, nu a fost suficientă pentru a limita răspândirea mutantului mai agresiv britanic B.1.1.7.
În concluzie, oricine folosește sau sprijină impunerea de restricții de ieșire din casă ca măsură de combatere a pandemiei de coronavirus nu ezită să sublinieze eficienţa măsurii, argumentând că este aplicată în numeroase țări. Însă până în prezent datele științifice care atestă eficiența acestei măsuri sunt destul de subțiri.
Cu toate acestea, studiile și simulările indică faptul că restricțiile nocturne pot fi eficiente în anumite condiții - de pildă, concomitent cu lockdown-ul sau restricționarea întâlnirilor private.
