Cutremurul de peste 5 grade pe scara Richter care a avut loc joi dimineață s-a simțit și la București, oraș cu sute de clădiri șubrede care riscă să se prăbușească.
Din păcate, PMB a reușit, în ultimii 8 ani, să înceapă doar consolidarea câtorva astfel de clădiri. Dar și acele șantiere s-au blocat. Și încă nu e foarte clar când se vor relua lucrările.
În Capitală există acum 363 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, potrivit informațiilor Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din subordinea PMB.
Este vorba despre clădirile cu bulină roșie, care riscă să se prăbușească în cazul unui seism. Din fericire, în dimineața zilei de 3 noiembrie, niciuna dintre aceste clădiri nu a căzut.
Dacă seismul de astăzi le-a șubrezit și mai mult, nimeni n-ar putea spune. Pentru asta ar fi nevoie de o expertiză.
Iar expertizele se fac rar.
Nu știm câte clădiri cu risc de prăbușire la cutremur sunt, în oraș
În condițiile în care PMB nu expertizează suficient, e posibil ca numărul de clădiri din București care ar trebui marcate cu bulină roșie să fie mai mare de 363.
AMCCRS a început o campanie de expertizare în timpul administrației Firea. Și continuă în timpul lui Nicușor Dan.
Acesta a anunțat, la Interviurile Hotnews, că are în curs o campanie de expertizare a 250.000 de metri părați, din care a acoperit deja 70.000 de metri, adică în jur de 1.000 de apartamente. E un pas, dar nu e nici pe departe suficient pentru nevoile Capitalei.
Pe lângă cele 363 de clădiri cu bulină, alte circa 700 de clădiri sunt încadrate în clasele II și III de risc seismic.
Acestea nu riscă neapărat să se prăbușească, dar pot suferi daune însemnate, la cutremur. Iar oamenii pe care seismul i-ar prinde înăuntru, în aceste clădiri, ar fi în mare pericol.
Cine ar trebui să consolideze clădirile cu risc, potrivit legii
Legea de căpătâi în consolidarea clădirilor cu risc seismic este Ordonanța de Guvern (OG) 20/1994.
Aceasta prevede, de fapt, că proprietarii clădirilor cu risc seismic au datoria de a le consolida.
Trebuie să intervină și statul – atât administrația locală, cât și Guvernul – cu programe anuale. Dar, din înțelegerea noastră, ar trebui să o facă mai întâi (potrivit Art. 7 din OG 20/1994) în cazul blocurilor care au risc seismic mare.
Logic ar fi să se întâmple așa, de vreme ce în cazul prăbușirii unui bloc numărul de victime ar fi mai mare decât în cazul prăbușirii unei case.
De ce nu vor bucureștenii să consolideze, deși își riscă viața
Consolidarea unei clădiri este dificilă, din punct de vedere tehnic. Ingineri constructori consultați de-a lungul mai multor ani de Spotmedia.ro susțin că e mult mai ușor să construiești o clădire nouă decât să consolidezi una șubredă.
Pentru consolidare, în funcție de necesitate, se proiectează și construiesc noi grinzi, centuri (un fel de pereți de sprijin – n.red.) sau alte structuri de rezistență care se ancorează în structura existentă a clădirii.
Apoi, se refac instalațiile și finisajele, de la subsol până la acoperiș.
Sunt lucrări de amploare, care costă mult și care durează ani.
Proprietarul clădirii nu poate locui în imobil, pe durata consolidării.
Așa că fie își caută o altă cazare pe cont propriu, fie primește, de la PMB, loc într-una dintre cele 173 de locuințe de necesitate (în majoritate situate în blocurile turn pe care instituția le deține, în Piața Națiunile Unite).
Legea spune că, dacă proprietarul refuză consolidarea, PMB are dreptul să se ducă în instanță, să obțină ordonanță președințială și să-l mute cu forța.
Dar e o măsură nepopulară pe care cu greu și-ar asuma-o un primar. Surse din PMB au precizat pentru Spotmedia.ro că AMCCRS a încercat această metodă, de câteva ori, în timpul administrației Firea.
A obținut ordonanțe președințiale, dar proprietarii care urmau să fie evacuați le-au contestat. Și până la urmă nu s-a mai întâmplat nimic.
Ca să-i convingă pe oameni că merită să consolideze, PMB a anunțat – tot în timpul mandatului Gabrielei Firea – că va achita 50% din prețul consolidării.
Problema este că – de la momentul primei expertize – costurile consolidărilor cresc destul de mult, atât pe șantiere gestionate de privați, cât și pe cele ale Companiei Municipale Consolidări SA (una dintre cele 22 înființate de administrația Firea).
Așa că oamenii au văzut că trebuie să își părăsească locuințele mai mulți ani, că altor proprietari li s-au majorat foarte mult costurile de consolidare și că asta a dus la scandaluri și blocaje pe șantiere. Și au început să se gândească de mai multe ori înainte să accepte ca PMB să le consolideze locuințele.
Nu în ultimul rând, oamenii au văzut că există nefericiţi care locuiau în clădiri a căror consolidare a început în urmă cu mulți ani și s-a blocat.
Spre exemplu, în cazul clădirilor de pe Ion Câmpineanu nr. 9 și Ștefan Luchian nr.12 șantierele s-au blocat de peste un deceniu. Și nici până astăzi nu s-a găsit o soluție.
Câte clădiri a consolidat Firea și câte a făcut Nicușor Dan
Una peste alta, în mandatul Gabrielei Firea, s-au finalizat de consolidat 4 clădiri din Centrul Vechi.
Este vorba despre cele de pe Strada Blănari de la numerele 6, 8 și 10 și despre o clădire de locuințe de pe Strada Spătarului nr. 36.
n Unele contracte încheiate de AMCCRS cu Consolidări SA nu conțineau lucrările de branșare a clădirilor la utilități vitale (cum ar fi gazele naturale). Între timp, s-a schimbat legislația, iar recepția nu se mai poate face decât după branșamente.
S-au realizat, dar lucrările au durat. Iar din 2020 încoace, relația dintre AMCCRS și CM Consolidări SA a devenit toxică. Angajații au început să se certe pe acte și pe plăți.
Șantierele s-au blocat și nu s-a mai făcut nimic.
Administrația lui Nicușor Dan a susținut că respectiva companie municipală a lucrat „pe vorbe” și că nu se puteau face recepții. Și nici nu putea continua să le consolideze pe celelalte începute, de pe străzile Franceză nr. 30, Știrbei Vodă nr. 20, Biserica Enei 14 și Vânători nr. 17.
În același timp, însă, CM Consolidări primea lucrări de la Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB).
În cele din urmă, la începutul lunii iunie 2022, CM Consolidări a intrat în faliment.
Până la acest moment, singura clădire consolidată căreia i s-a făcut recepție este cea de pe strada Spătarului 36.
Oricum, lucrările erau finalizate demult, iar oamenii se mutaseră, neoficial, înapoi în casele lor în urmă cu mai multe luni.
Încă de pe 12 octombrie, Spotmedia.ro a solicitat AMCCRS informații despre stadiul proiectelor. Administrația nu a răspuns încă. Iar în cursul zilei de astăzi ne-a transmis că nu o poate face deocamdată, din cauză că nu a primit toate informațiile pe care le-am solicitat. Dar că va reveni cu detalii.
Invitat la interviurile Hotnews.ro, Nicușor Dan a precizat că parte din șantierele de consolidare nefinalizate de compania înființată de Firea au fost preluate de Trustul de Clădiri Metropolitane, care le va termina în 5-6 luni.
Spotmedia.ro i-a solicitat un punct de vedere directorului Trustului, Cristian Hiver. Când acesta ni-l va oferi, vom reveni cu detalii.
Tot azi Nicușor Dan a promis că anul viitor va începe 40-50 de proiecte pentru care a cerut finanțare din PNRR. Și pentru care deja vin confirmări de acceptare.
Ceea ce nu a explicat primarul general este cum ar putea organiza un număr atât de mare de lucrări. Odată cu falimentul CM Consolidări SA, PMB nu mai are nici măcar cu cine să facă puneri în siguranță a clădirilor șubrede (adică sprijinirea lor pe un schelet din lemn, ca să nu se prăbușească peste oameni – n.red.).