Mai multe spitale au decis să interneze mai puțini pacienți în această perioadă, pe fondul constrângerilor bugetare. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) susține că situația este temporară și o pune pe seama întârzierii bugetului pe 2026 și a plafoanelor lunare de cheltuieli, pe care le consideră nepotrivite pentru sistemul sanitar.
CNAS subliniază că aplicarea unor plafoane lunare rigide nu reflectă realitatea din sănătate.
„Nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ; pacienții nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar; acordarea îngrijirilor medicale nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populației”, arată instituția.
În același timp, oficialii susțin că bugetul pe 2026 este, în ansamblu, suficient pentru a acoperi nevoile sistemului, inclusiv în sectorul spitalicesc.
34 de miliarde pentru spitale
CNAS arată că spitalele beneficiază de cea mai mare alocare bugetară – aproximativ 34 de miliarde de lei – însă consideră necesară o schimbare a modului de finanțare.
Instituția propune aplicarea principiului „banii urmează pacientul”, orientarea fondurilor către servicii efectiv realizate și eliminarea finanțării ineficienței sau a lipsei de activitate.
De asemenea, CNAS reamintește că rolul său este de a deconta servicii medicale, nu de a susține costuri fixe, precum salariile, în absența activității medicale.
Verificări după norme impuse medicilor
CNAS anunță că a trimis Corpul de Control pentru a verifica situația internărilor, după ce în spațiul public au apărut informații despre impunerea unor limite minime sau maxime de internări de către unii manageri de spitale.
Aceste practici sunt analizate în colaborare cu alte instituții ale statului.
Datele preliminare indică diferențe semnificative între spitale similare, în ceea ce privește volumul de activitate, performanța financiară și costurile serviciilor medicale.