O pauză mică de somn ziua este binevenită. În schimb, somnul îndelungat în timpul zilei poate provoca probleme de sănătate, arată un studiu recent.
Cercetătorii s-au contrazis între ei decenii la rând pentru a stabili dacă siesta este o armă secretă care poate îmbunătăți sănătatea. Un lucru e cert: somnul în timpul zilei afectează funcționarea organismului, relatează Euronews.
Un studiu publicat recent în jurnalul științific Obesity prezintă într-o lumină nouă legătura dintre durata (și locul) siestei și câțiva indicatori metabolici, inclusiv obezitatea.
Studiul a fost realizat pe mai bine de 3.000 de cetățeni spanioli din orașul Murcia.
Cercetătorii au stabilit că persoanele care au dormit mai mult de 30 de minute au avut un indice de masă corporală mai mare cu 2% (greutatea măsurată în raport cu înălțimea) decât cei care nu dormeau.
Totodată, cei care și-au făcut siesta au avut un risc de obezitate cu 23% mai mare și un risc cu 40% mai ridicat de sindrom metabolic - o serie de afecțiuni medicale care măresc riscul de a dezvolta boli cardiovasculare.
Pe de altă parte, cei care au dormit pentru puțin timp ziua - cel mult 30 de minute - au avut un risc cu 21% mai mic de a avea presiune sanguină ridicată.
„Somnul îndelungat este asociat cu o creștere a indexului de masă corporală, a sindromului metabolic, a trigliceridelor, glocozei și a presiunii sanguine", a spus Marta Garaulet, autoarea studiului și profesor de psihologie la Universitatea din Murcia.
„În schimb, când somnul este scurt, vedem că e asociat cu o scădere a probabilității de a avea presiune ridicată a sângelui, așa că, într-un fel, somnul devine protector", a explicat ea.
Studiul arată că durata somnului din timpul zilei ar trebui să fie considerată un element important în studierea obezității, însă rezultatele indică doar o asociere și nu o legătură de tip cauză-efect, a precizat Garaulet.
Cu alte cuvinte, cercetarea a găsit asocieri „relevante" între persoanele care, de exemplu, dorm mai mult ziua și un risc ridicat de obezitate, dar asta nu înseamnă neapărat că aceste persoane sunt supraponderale tocmai pentru că dorm mai mult ziua. Și nici că dorm mai mult ziua din cauza greutății lor.
Garaulet spune că înțelegerea științei somnului din timpul zilei ar putea ajuta la recomandarea unor noi metode de îmbunătățire a performanței la locul de muncă.
Studii anterioare au descoperit că pauzele scurte de somn sunt asociate cu îmbunătățirea memoriei în timpul muncii, precum și cu îmbunătățirea performanței și a stării de alertă, în special la persoanele private de somn. Efectele pe termen lung ale somnului din timpul zilei rămân, însă, controversate.
„Problema cu aceste studii este că pot fi făcute doar pe termen scurt, așa că este posibil să ne uităm la aceste efecte acute ale somnului din timpul zilei, nu la efectele sale asupra stării generale de sănătate", a spus Garaulet.
Efectele acute se referă la schimbările pe termen scurt observate, precum îmbunătățirea memoriei după siestă.
Pentru concluzii mai clare asupra riscului metabolic sau obezității, cercetătorii ar avea nevoie de mai multe luni în care să monitorizeze aceiași subiecți, dar „este imposibil să pui o persoană care nu doarme niciodată ziua sau care nu are înclinație genetică către somnul din timpul zilei să doarmă în fiecare zi și nici pe cei care obișnuiesc să doarmă ziua nu-i poți pune să nu doarmă timp de șase luni", a explicat autoarea studiului.
Deși cercetarea pe această temă este complexă, studii anterioare au oferit indicii ale beneficiilor siestei asupra sănătății. În 2007, un studiu realizat de Harvard School of Public Health a sugerat că somnul în timpul zilei a contribuit la reducerea afecțiunilor cardiace în țările mediteraneene.
Studiul a monitorizat peste 23.000 de persoane timp de șase ani și a arătat că siesta poate reduce cu 37% riscul de deces provocat de afecțiuni cardiace, fiind la fel de benefic ca reducerea colesterolului, adoptarea unei diete sănătoase sau practicarea mișcării.
T.D.