Boala Parkinson, o afecțiune neurodegenerativă, se caracterizează prin epuizarea neurotransmițătorului dopamină din creier. Afecțiunea poate fi diagnosticată doar după ce încep simptome precum tremurături, rigiditate și probleme de echilibru și coordonare, moment în care sistemul nervos a fost deja afectat.
Noi cercetări sugerează însă că modificările la nivelul inimii preced stadiul simptomatic al bolii.
Utilizând scanări PET, cercetătorii au descoperit că nivelurile scăzute de dopamină din inimă au fost predictori puternici ai dezvoltării ulterioare a bolii Parkinson, dar și ai demenței cu corpi Lewy, asociată adesea cu Parkinsonul, după cum relatează Medical News Today.
Descoperirile ar putea conduce la modalități de diagnosticare a afecțiunilor înainte ca acestea să înceapă să se producă daune în organism.
Boala Parkinson afectează cel puțin 1 milion de persoane în SUA și în jur de 10 milioane în întreaga lume. Este a doua cea mai frecventă boală neurodegenerativă după boala Alzheimer și duce adesea și la apariția demenței cu corpi Lewy.
La persoanele care suferă de boala Parkinson, simptome precum tremorul, lentoarea mișcărilor, rigiditatea membrelor și problemele de echilibru sunt rezultatul lipsei neurotransmițătorului dopamină.
Un al doilea neurotransmițător, norepinefrina (noradrenalina), scade, de asemenea, în boala Parkinson, afectând funcțiile sistemului nervos simpatic.
Acest lucru poate duce la oboseală, tensiune arterială neregulată, diminuarea mișcării alimentelor prin tractul digestiv și scăderi bruște ale tensiunii arteriale la statul în picioare.
Odată ce simptomele sunt evidente, leziuni substanțiale ale sistemului nervos au avut loc, așa că cercetătorii caută modalități de a-i identifica pe cei care prezintă cel mai mare risc și de a diagnostica tulburările înainte de a se produce multe daune.
O potențială cale de atac este căutarea modificărilor care se produc mai devreme în alte părți ale corpului.
O nouă cercetare care utilizează scanări cu tomografie cu emisie de pozitroni (PET) a inimii a constatat că persoanele cu risc, cu o radioactivitate scăzută a 18F-dopaminei – un agent de imagistică cardiacă – în inimă, aveau o probabilitate mare de a dezvolta boala Parkinson, dar și demența cu corpi Lewy.
În cadrul studiului, realizat de cercetătorii de la National Institutes of Health (NIH), din SUA, a fost monitorizat un grup relativ mic de persoane cu risc ridicat de a dezvolta boala Parkinson și demență cu corpi Lewy. Subiecții au fost monitorizați timp de mai mulți ani.
Potrivit specialiștilor, „rezultatele au fost destul de convingătoare”, subiecții cu dopamină 18F anormală la momentul inițial având o probabilitate semnificativ mai mare de a fi diagnosticați cu boala Parkinson și demență cu corpi Lewy în următorii 7,5 ani, în comparație cu cei cu rezultate normale în urma analizei, după cum se arată într-un raport publicat în Journal of Clinical Investigation.