Cea mai mică inimă artificială din lume creată de un grup de studenţi ai Universităţii „Gr.T.Popa” din Iaşi, şi prezentată în cadrul finalei competiţiei mondiale HeartHackathon 2024 din Japonia, a impresionat atât juriul cât şi pe ceilalţi competitori.
La competiţia din Japonia, studenţii care fac parte din echipa MAVIS Artificial Heart a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi au câştigat, pentru al doilea an consecutiv, premiul „The most advanced design”.
„Am fost singura echipă care am respectat toate cerinţele de a fi suficient de mică pentru a fi implantată în corpul uman, de a fi suficient de durabilă, pentru a rezista cel puţin 5 ani, de a fi înalt biocompatibilă şi eficientă din punct de vedere energetic.
Noi am bifat toate aceste cerinţe. În plus, dispozitivul cu care am fost noi a fost singurul funcţional", a declarat, la întoarcerea din Japonia, Alexandru Pleşoianu, coordonatorul echipei MAVIS Artificial Heart din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Gr.T.Popa" Iaşi.
Inima studenţilor ieşeni prezentată în finala competiţiei mondiale HeartHackathon 2024 din Japonia este cel mai mic dispozitiv artificial de acest fel din lume.
„A fost un moment de 'Waaaww !!!' în momentul prezentării. Noi le-am arătat un manechin unde se afla un dispozitiv pentru adulţi, dar în timpul prezentării am scos aşa, precum iepurele din joben, acest prototip (de inimă artificială pentru nou născuţi - n.r).
A fost un element impresionant pentru juraţi cât şi pentru restul studenţilor din competiţie", a declarat Otilia Pintilii, studentă în anul IV la Facultatea de Bioinginerie.
Dispozitivul de doar câţiva centimetri a fost dezvoltat de studenţii de la MAVIS Artificial Heart cu ajutorul unei imprimante 3D şi a altor tehnologii, şi poate fi controlat cu ajutorul unei aplicaţii mobile.
„Un nou născut are nevoie undeva la doi litri de sânge pe minut. În centrul dispozitivului avem un motor care levitează electromagnetic chiar în sânge. El are forma cilindrică.
La capătul cilindrilor avem două pompe, pompa dreaptă şi pompa stângă, care e formează acest dispozitiv care e însăşi inima.
Dispozitivul este montat în locul ventriculelor pacientului, iar ulterior acest motor este pus în mişcare de către o componentă subcutanată. Adică sub pielea pacientului.
Această componentă va pune în mişcare motorul şi care va primi energie dinafară. Noi am optat să nu folosim cabluri care trec prin pielea pacientului, deoarece sunt cauzele a foarte mulţi factori de infecţii.
Am decis să facem transfer de energie wireless, precum ai încărca un telefon wireless. Pacientul, cât şi medicul, pot monitoriza cum funcţionează inima cu ajutorul unei aplicaţii care se poate instala şi pe telefon, dar poate fi şi pe calculator", a explicat Robert Gatman, student în anul IV la Facultatea de Bioinginerie.
După experienţa din Japonia, studenţii de la MAVIS Artificial Heart au decis să împărtăşească din cunoştinţele şi experienţa lor şi celorlalţi studenţi cu care s-au întrecut în competiţii, pentru ca împreună să găsească soluţii cât mai bune pentru salvarea pacienţilor cu afecţiuni cardiologice grave.
Nu ne este frică de ceilalţi (competitori -n.r). Dimpotrivă. Vrem să-i ajutăm pe ceilalţi, pentru că atunci când diferenţa dintre tine şi concurenţii tăi e foarte mare nu mai ai motivaţie să lupţi, să accelerezi.
De aceea vrem să facem acest transfer de cunoştinţe către echipele care adoptă un design similar cu noi.
Aceşti studenţi, nu doar ai noştri ci şi cei din celelalte echipe, sunt minunaţi. E foarte plăcut să îi vezi cum se implică, cum îşi rup din timpul lor, cum muncesc să aducă un lucru bun în societate, să ofere speranţă celor care suferă de insuficienţă cardiacă", a mai declarat dr Alexandru Pleşoianu.