Ministrul Rafila: Nici vorbă de plăți suplimentare pentru accesul la servicii de sănătate! Interviu

Ministrul Rafila: Nici vorbă de plăți suplimentare pentru accesul la servicii de sănătate! <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu</span>

Nu se pune problema unei plăți suplimentare pentru accesul la servicii de sănătate. Strategia națională pentru sănătate prevede doar că un spital public poate să organizeze un serviciu în care pacientul plătește ca să fie examinat de medicul ales după programul de lucru al acestuia. E vorba de o activitate suplimentară efectuată de medic, spune prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, ministrul Sănătății a explicat că programul pilot ar putea începe peste 3-4 ani și până în 2028 va fi stabilit dacă e o idee bună sau nu.

Ministrul Rafila a explicat câteva dintre prevederile Strategiei Naționale pentru Sănătate, inclusiv modul în care medicii ar putea ajunge să fie plătiți după rezultate, precum și modul în care ele vor fi puse în practică: “Trebuie să existe o abordare politică, o responsabilizare a clasei politice, care să înțeleagă că sunt câteva domenii care condiționează dezvoltarea României”.

Ați pus în dezbatere publică proiectul strategiei naționale pentru sănătate. Cel mai mult a atras atenția ceea ce presa a numit o taxă pentru a putea beneficia de acces la medicul dorit. Cum va fi exact?

Această strategie aduce în discuție o reformă, până în anul 2030, a sistemului de sănătate, care trebuie să extindă accesul la serviciile ambulatorii și să creeze premisele apropierii serviciilor medicale de pacienți.

Strategia, care ar trebui să fie aprobată prin hotărâre de către Guvern, este o condiție pentru ca România să beneficieze de fonduri nerambursabile din partea UE.

În plus, până la jumătatea anului viitor, trebuie realizată o mapare a nevoii de servicii de sănătate, așa numitul masterplan pentru 5 regiuni de dezvoltare a României, pentru celelalte 3 fiind efectuată deja  această procedură.

Ceea ce ați invocat dvs este una dintre numeroasele propuneri care se găsesc în planul de acțiune al strategiei și care prevede ca în anul 2026 să se deruleze 2 acțiuni pilot. Una pentru servicii medicale ambulatorii și una pentru asistență medicală spitalicească.

Pacienții care doresc să fie consultați de un anumit medic, în loc să meargă într-o zonă privată unde acel medic oferă servicii medicale, se pot adresa spitalului în care lucrează medicul respectiv.

Dacă este spital public, el poate să organizeze, cu acceptul medicului, un serviciu în care pacientul plătește ca să fie examinat de medicul respectiv după programul de lucru al acestuia.

E vorba de o activitate suplimentară efectuată de medic și pacientul poate să opteze pentru ea.

Asta nu înseamnă că se pune o plată suplimentară în vreun fel pentru accesul la servicii de sănătate, în privința căruia nu se schimbă nimic.

E vorba doar despre un pilot care ar trebui demarat peste 3-4 ani și care ar trebui să desfășoare în câteva unități sanitare, o propunere făcută de un grup de experți care nu sunt angajații direcți ai Ministerului Sănătății, ci consultanți pentru realizarea SNS. E un model care se aplică și în alte țări, deci nu este vorba de niciun fel de noutate.

Până în anul 2028 se va lua o decizie dacă este sau nu este oportună o astfel de abordare. Deci nici vorbă de plăți suplimentare.

Dacă am înțeles eu corect, este vorba despre consultații care se acordă în cadrul spitalelor, dar în afara programului de lucru al medicului. Ce sumă ar trebui să plătească pacientul?

Nu e stabilit niciun fel de cuantum. Nu sunt stabilite nici unitățile în care s-ar putea desfășura pilotul. Această strategie rămâne în dezbatere publică până spre sfârșitul lunii, iar forma finală va trebui să fie agreată de Guvern.

Este invocată o posibilă discriminare între cei care ar beneficia de serviciile acelui medic în timpul programului de lucru, în baza asigurării de sănătate, și cei care ar beneficia de serviciile aceluiași medic după programul de lucru, în baza unei plăți.

Și acum există această opțiune, pentru că, știți bine, există mulți medici care lucrează și în sectorul public, și în sectorul privat.

Cei care nu reușesc în sectorul public, pentru că lista de așteptare la medicul respectiv e foarte mare, merg la serviciile medicale private.

Nu se schimbă absolut nimic, nu înțeleg unde este până la urmă problema. Și, repet, discutăm de o propunere a unui pilot care se va face doar în câteva unități sanitare peste 3-4 ani. Orizontul de evaluare este anul 2028.

Ar putea fi un serviciu acoperit de o asigurare privată?

Absolut! Lucrul ăsta se întâmplă peste tot în lume. Trebuie să existe și asigurări private, complementare asigurării la CNAS, care oferă pachetul de bază de servicii, pentru un acces mai bun, pentru spitalizare în condiții de confort mai ridicate.

Fiecare angajat poate să deducă o sumă de 400 de euro din impozitele pe care le plătește pentru asigurări private de sănătate.

Și în strategie vorbiți despre majorarea finanțării serviciilor de sănătate prin asigurări private de sănătate. Cum credeți că veți putea stimula această piață, care este destul de modestă?

Trebuie să avem o discuție cu asigurătorii care fac acest lucru. Banii celor care se asigură pentru astfel de servicii în alte țări ar fi mai bine să rămână în România, încât sistemul de asigurări private să înceapă să funcționeze.

Credeți că puteți stimula această piață fără reducerea pachetului de bază care acoperă aproape orice serviciu medical în spital?

E o decizie politică care cred că este greu de luat, pentru că în România accesul la servicii de sănătate pentru mulți dintre concetățeni este esențial.

Noi am dezvoltat, pe baza unui proiect împreună cu Banca Mondială, chiar un acces la servicii de asistență medicală primară și pentru persoanele neasigurate. Fără el, aceste persoane ar putea să genereze în timp probleme serioase de sănătate publică și chiar să crească costurile pentru sistemul de sănătate.

Pentru prima oară există în această strategie pilotarea unui pachet de servicii preventive de stomatologie pentru populația adultă. Cum va fi pus el în practică?

În planul de acțiuni care însoțește această strategie sunt menționate măsurile specifice și pentru serviciile stomatologice.

În momentul de față există o limită destul de mică finanțată de CNAS pentru serviciile stomatologice. Mai mult, acțiunile preventive pentru depistarea precoce a cariei, de igiena orală trebuie încurajate, mai ales la copii.

Și cred că putem să replicăm acest model chiar și la populația adultă. Dar el trebuie dezvoltat împreună cu asociațiile profesionale și bineînțeles, cu CNAS.

Cum puteți, concret, să scădeți cu 5% mortalitatea evitabilă?

Mortalitatea evitabilă poate scădea, cel puțin din punct de vedere al sănătății publice, doar prin prevenție și prin detectarea precoce a multor boli care contribuie serios la mortalitate.

Screeningul pentru bolile cardiovasculare, pentru diabet, pentru diversele forme de cancer sunt măsurile care duc la scăderea mortalității.

Nu discutăm despre o strategie care se aprobă săptămâna viitoare și peste un an de zile așteptăm să vedem rezultatele finale, ci se referă la un proces care începe odată cu aprobarea acestei strategii și care se va desfășura până în anul 2030.

Planul de activități, aflat și el în dezbatere publică, la fel ca strategia în sine, poate suferi modificări, adaptări pe baza sugestiilor pe care le putem obține în acest proces.

Nu într-un an, dar într-o perioadă de timp care vedeți că este întinsă pe durata a 8 ani de zile, sigur că indicatorii stării de sănătate se pot schimba favorabil.

Deja există screening pe hârtie în multe patologii, dar cu eficiență redusă din cauza subfinanțării. De exemplu, mamografia este teoretic decontată, de la o anumită vârstă în sus, de CNAS. Însă fondurile se epuizează rapid și logistica e deficitară.

Ceea ce spuneți dumneavoastră este foarte adevărat. În legea privind planul național de combatere și control al cancerului sunt prevăzute și niște sume care trebuie alocate inclusiv de CNAS pentru fiecare tip de activitate.

Atunci când această lege a fost votată în Parlament, noi am insistat foarte mult să introducem nu numai Ministerul Sănătății în categoria instituțiilor responsabile pentru implementarea acestui plan național, ci și CNAS, și implicit Ministerul Finanțelor.

Dacă avem programe de screening cu un design extraordinar, dar care nu sunt finanțate sau sunt finanțate discontinuu, rezultatele bineînțeles că vor lăsa de dorit.

E bine că avem până la urmă un plan național de combatere și de control al cancerului, însă trebuie să existe și o finanțare, o mobilizare în vederea realizării acelei finanțări, care, în mod evident, nu poate să fie exclusiv în responsabilitatea MS. Există niște alocări bugetare care vin de la Ministerul Finanțelor.

În strategie scrie că medicamentele esențiale trebuie să fie disponibile constant și accesibile tuturor pacienților. Cum se va putea ce nu se poate acum?

Vorbim despre lista de medicamente esențiale, diferită de lista de medicamente inovative.

Noi lucrăm la schimbarea politicii de preț, a politicii medicamentului, care a adus la dispariția multora dintre moleculele existente pe piață, din cauza prețurilor nerealiste și necompetitive care făceau de multe ori referință la produse care nici măcar nu existau pe piața din România.

Lucrul acesta a generat retragerea multora dintre molecule.

Impactul este mai complex, pentru că în România există 20 de fabrici de medicamente generice, iar creșterea costurilor de producție din cauza inflației și costurilor cu materiile prime trebuie să găsească o rezolvare. Altfel, fabricile de medicamente din România nu vor mai putea să facă aceste aceste produse, pentru că ele devin necompetitive și nerentabile.

Veți umbla și la taxa de claw-back?

Taxa de claw-back trebuie corelată cu Ministerul de Finanțe, pentru că ea afectează sau poate să afecteze bugetul de stat. Nu trebuie să fie însă descurajantă din punct de vedere al accesului la medicamente.

Strategia invocă mecanisme inovative de plată pentru profesioniștii din sănătate. De exemplu, plăți pe rezultat, plăți pentru depistarea precoce a unor afecțiuni. Putem ajunge la situația în care 2 medici cu același grad profesional, aceeași vechime, aceeași specialitate în același spital să aibă salarii diferite în funcție  de rezultate?

Activitatea de asistență medicală primară poate să ducă și în momentul de față la diferențe în funcție de numărul de pacienți și de serviciile medicale pe care le prestează fiecare medic.

Sigur, trebuie să ne gândim. Procesul acesta este lung, trebuie să fie discutat și acceptat atât de organizațiile profesionale ale medicilor sau ale asistenților medicali, însă trebuie încurajată, bineînțeles și performanța.

Dar, repet, e vorba de o strategie pentru următorii 8 ani. Mi-aș dori să existe o majoritate care să sprijine această strategie și ulterior, sigur că putem să o implementăm.

Noi sau cei care vor urma la Ministerul Sănătății, pentru că este un proces care sigur va depăși durata unui mandat de ministru, vor putea să dezvolte acte normative care să facă aplicabilă această strategie, conform unora dintre propunerile care se găsesc în planul de acțiuni atașat aceste strategii.

Ați repetat că este o strategie pentru următorii 8 ani, evident va depăși durata unui mandat de ministru, mai ales în țara unde am avut și 3 miniștri ai Sănătății într-un an. Cu siguranță nu va mai fi același guvern cap-coadă. Și atunci de ce să aibă un om încredere că strategia e mai mult decât o culegere de intenții și de maculatură?

Trebuie să existe o abordare politică, o responsabilizare a clasei politice, care să înțeleagă că sunt câteva domenii care condiționează dezvoltarea României, atât din punct de vedere economic, cât și social-demografic.

Populația României îmbătrânește, iar durata vieții sănătoase ar trebui să fie cât mai lungă, încât populația să fie activă și să nu aibă nevoie de servicii medicale complexe.

Noi continuăm să avem indicatori ai stării de sănătate care ne mențin pe ultimele locuri, alături de Bulgaria și cred că trebuie măcar în câteva zone să ne desprindem de ele.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇