Pentru prima dată, la nivel global există mai mulți copii obezi decât subponderali, avertizează un raport al ONU care arată cum alimentele ultra-procesate domină dietele copiilor.
UNICEF estimează că 188 de milioane de adolescenți și copii de vârstă școlară suferă de obezitate – adică unul din zece – ceea ce afectează sănătatea, dezvoltarea și crește riscul unor boli grave.
„Când vorbim despre malnutriție, nu ne referim doar la copii subponderali. Obezitatea este o îngrijorare tot mai mare”, a declarat Catherine Russell, director executiv UNICEF, citată de The Guardian. Ea a atras atenția că produsele ultra-procesate înlocuiesc din ce în ce mai mult fructele, legumele și proteinele, tocmai într-o perioadă crucială pentru dezvoltarea fizică și psihică a copiilor.
Obezitatea a depășit subnutriția
Raportul arată că 9,4% dintre copiii și tinerii între 5 și 19 ani sunt obezi, comparativ cu 9,2% subponderali. În anul 2000, aproape 13% erau subponderali și doar 3% obezi.
Obezitatea a devenit forma predominantă de malnutriție în toate regiunile lumii, cu excepția Africii subsahariene și Asiei de Sud, chiar și în țările unde mulți copii încă suferă de subnutriție sau întârzieri de creștere.
O problemă globală, alimentată de mâncarea ieftină
Raportul Feeding Profit: How Food Environments are Failing Children s-a bazat pe date din peste 190 de țări, inclusiv UNICEF, OMS și Banca Mondială.
Rezultatele arată că unul din cinci copii între 5 și 19 ani este supraponderal, iar procentul celor obezi a crescut de la 30% în 2000 la 42% în 2022.
Cele mai ridicate rate se înregistrează în țările insulare din Pacific, unde dietele tradiționale au fost înlocuite cu alimente importate, ieftine și bogate în calorii. În Niue, 38% dintre copii sunt obezi, iar în Insulele Cook 37%. Procentul este ridicat și în țări bogate precum Chile (27%), SUA (21%) sau Emiratele Arabe Unite (21%).
În Marea Britanie, procentul copiilor supraponderali a crescut de la 29% în 2000 la 30% în 2022, iar obezitatea de la 9% la 11%.
Țările cu venituri mici și medii, creșterea cea mai abruptă
Creșterea cea mai accentuată a obezității infantile s-a produs în statele cu venituri mici și medii, unde numărul copiilor supraponderali s-a dublat din 2000.
Expansiunea rapidă a magazinelor moderne, a livrărilor online și a aplicațiilor de comenzi a făcut ca alimentele ultra-procesate să fie mai accesibile și mai ieftine decât cele proaspete și nutritive.
Consecințe grave pe termen lung
Obezitatea infantilă este asociată cu riscuri mai mari de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și anumite forme de cancer la maturitate.
Produsele ultra-procesate - cereale, biscuiți, prăjituri, băuturi carbogazoase sau mâncare gata preparată – conțin adesea zahăr, grăsimi și sare în exces, precum și aditivi. Raportul avertizează că acestea domină magazinele și chiar școlile, fiind promovate agresiv copiilor și părinților, în special online.
„Obezitatea are aceleași consecințe pe termen lung ca și subnutriția. Aproximativ unul din opt copii este supraponderal sau obez, în timp ce unul din patru suferă de întârzieri de creștere”, a explicat Nomathemba Chandiwana, de la Desmond Tutu Health Foundation, Africa de Sud. Ea a subliniat că marketingul agresiv al fast-food-ului, inclusiv în școli, complică situația.
Costuri economice uriașe
UNICEF estimează că până în 2035 costul global al obezității și supraponderabilității va depăși 4 trilioane de dolari anual.
Raportul salută măsura Mexicului de a interzice vânzarea și distribuția de alimente ultra-procesate în școli, dar denunță practicile „neetice” ale industriei, care subminează reglementările pentru protecția copiilor.
UNICEF cere guvernelor să introducă etichetări clare, restricții de marketing, taxe și subvenții, precum și programe pentru a sprijini familiile vulnerabile să își asigure o alimentație sănătoasă. În plus, solicită protejarea politicilor publice de influența industriei alimentare ultra-procesate.