Farmaciștii se plâng de lipsa finanţării programelor prin care ar trebui să fie asigurate tratamentele pentru pacienţii oncologici şi pentru cei cu boli cronice, dar şi de riscurile subfinanţării.
Farmacista Beatrice Speteanu atrage atenţia că, în condiţiile în care medicamente scumpe, pentru cancer sau alte boli rare, nu sunt disponibile, cel mai mare risc este cel al speculei pe piaţa neagră, care pune în pericol viaţa celor care iau medicamente cumpărate de pe internet.
”Contra cost nu şi le permit. Ceea ce se întâmplă şi este foarte grav este specula de pe internet. Sunt pacienţi care vând tratamente, pacienţi care cumpără din surse neautorizate, care poate chiar îşi riscă viaţa cumpărând un tratament la un cost redus, pacienţi care îşi vând tratamentul tocmai pentru bani şi ei riscă să-şi agraveze situaţia. Deci faptul că unii îşi pot permite (să cumpere tratamentele pentru cancer sau pentru boli rare – n.r.) este un număr limitat. Vorbim de costuri imense, riscul major este al unei specule care apare acum pe piaţa neagră”, a afirmat, luni, la Medika Tv, Beatrice Speteanu.
Ea a atras atenţia asupra faptului că astfel de medicamente cumpărate online reprezintă pericole la adresa vieţii bolnavilor.
”Avem un pacient care şi-a cumpărat un tratament din India, pentru că acolo era cel mai ieftin. A venit cu cutiile să ne întrebe dacă sunt în regulă. Acelea nu aveau nici măcar prospect, erau puse într-un borcan, nu erau în ţiplă, nu aveau acel silicat, nu aveau absolut nicio indicaţie, iar foaia care însoţea medicamentul nu indica nicio farmacie. I-am spus că eu nu aş da nimănui din familie să încerce, i-am recomandat din tot sufletul să arunce acel tratament”, a povestit farmacista.
Beatrice Speteanu a susţinut că există riscuri inclusiv în ceea ce priveşte cumpărarea de tratamente de la alţi pacienţi, care le-au cumpărat din farmacie şi le vând online: ”Nu ştim în ce condiţii l-a păstrat acasă, asta poate periclita” sănătatea celui care ia medicamentele.
Aceasta a mai afirmat că pacienţii bolnavi de cancer nu pot ieşi în stradă pentru a-şi cere drepturile, pentru că mulţi dintre ei abia pot ieşi până la farmacie. Ea a arătat că e nevoie de implicarea asociaţiilor de pacienţi, ”toată lumea, să tragem un semnal de alarmă că ne mor oamenii cu zilele”.
”Avem facturi neplătite din luna iulie, suntem cu o lună şi jumătate în întârziere, suntem blocaţi la majoritatea distribuitorilor, pentru a putea continua activitatea multe farmacii au apelat la credite bancare”, a mai arătat Beatrice Speteanu.
România riscă procedură de infringement
La rândul său, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, afirmă că există o serie de factori care au dus la ”dezechilibrele” care există acum în sistemul sanitar şi care fac ca unii dintre bolnavi să nu aibă acces la tratamente esenţiale, din lipsa alocărilor bugetare.
El adaugă că analizele făcute de experţii în sănătate arată că autorităţile ar fi trebuit să facă alocări de 1,2-1,4 miliarde de lei pentru a acoperi cheltuielile cu medicamente până în luna octombrie.
”Pentru medicamente, sumele care au fost alocate atât pe programele naţionale, cât şi pentru medicamentele care se eliberează prin sistemul de compensare şi rambursare, sumele au fost cu aproximativ opt sute şi ceva de milioane de lei mai mici decât cele de anul trecut atât pe parte de credite bugetare, cât şi pe parte de credite de angajament, fapt care a dus la dezechilibrele pe care le observăm cu toţii în acest moment”, a declarat, luni seară, la Medika Tv, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Dan Zaharescu este de părere că sumele alocate recent pentru medicamente prin acte normative aprobate de Guvern ”sunt departe de a acoperi întregul necesar pentru acest an” în ceea ce priveşte medicamentele, mai ales având în vedere întârzierile la plată cu care a debutat acest an.
El a spus că cei 500 de milioane de lei alocaţi sunt ”o picătură într-un pahar cu apă”, subliniind că ”ar fi trebuit o sumă mult mai mare, undeva spre 1,2-1,4 miliarde, asta ca să ajungem la zi, nicidecum să luăm în calcul cheltuielile pentru ultimele două luni ale anului”.
Zaharescu a precizat că în condiţiile în care la nivel european legislaţia obligă ţările membre să plătească la un termen de 60 de zile, ”riscurile privind declanşarea unei proceduri de infringement sunt foarte mari”.