Dacă acum câteva săptămâni Uniunea Europeană reproșa companiei britanico-suedeze AstraZeneca că nu livrează la timp vaccinul împotriva COVID-19 promis, astăzi, doze de ser stau nefolosite în state europene, pentru că oamenii ar prefera Pfizer sau Moderna.
O eroare, spune cercetătorul în genetică Mircea Iliescu: toate cele trei vaccinuri sunt eficiente și salvează vieți.
În Germania, la nivel național, doar 87.000 din cele 736.800 de doze de vaccin AstraZeneca livrate până în prezent au fost utilizate, potrivit Institutului Robert Koch.
Cum a crescut însă acest capital de neîncredere într-un vaccin administrat pe scară largă în Marea Britanie și care a demonstrat deja că reduce cu 90% spitalizările?
Au fost și erori de comunicare, spune Mircea Iliescu, cercetător în genetică, afiliat Universității Cambridge, dar vital e să ascultăm ce spun oamenii de ștință și să nu politizăm o campanie de vaccinare care ne poate garanta revenirea la normalitate.
Chiar astăzi am văzut o analiză mai elaborată, vine după cea din Bloomberg, despre o anumită doză de neîncredere în vaccinul AstraZeneca. În Germania sunt doze nefolosite de vaccin, de pildă. Există vreun temei în toate astea, cum s-a ajuns aici?
Din perspectiva mea, nu e nicio problemă, eu am încredere în acest vaccin, eu am încredere în orice vaccin aprobat de asociațiile în domeniu și AstraZeneca a fost aprobat de autoritățile din Anglia și de Agenția Europeană a Medicamentului. Deci din perspectiva mea este eficient și salvează vieți.
Probabil că au fost niște probleme de comunicare ale lui AstraZeneca și Oxford, dar este o situație nefericită, aș spune eu.
Vaccinul este bun, este eficient, este sigur, a fost testat pe zeci de mii de oameni și salvează vieți. Chiar azi, știrea a venit din Scoția, unde s-au publicat primele date, populația care a fost vaccinată a fost protejată cam în proporție de 90% împotriva spitalizării.
Deci vaccinul este eficient și sigur.
Mai multe țări din Europa au considerat necesar să nu îl ofere bătrânilor, dintr-o lipsă de date. Partea politică nu vreau să o comentez prea mult, dar pot înțelege că ei au vrut să dea asigurări cetățenilor că fac lucrurile ca la carte. Probabil din acest motiv, ca să le dea încredere oamenilor, au spus: Mai așteptăm date.
Realitatea cu vaccinul AstraZeneca e că el a fost testat deja pe zeci de mii de oameni, știm că e sigur pentru bătrâni.
E vorba despre eficiență, nu despre reacții adverse.
Da, nu fuseseră vaccinați mulți peste 65 de ani, dar pentru cei vaccinați știam că anticorpii lor reacționaseră, aveau anticorpi la fel ca orice alt tânăr.
Pe baza acestor date, agenția din Marea Britanie a recomandat vaccinul tuturor și chiar și EMA, de fapt, a recomandat vaccinul tuturor. După aceea, țări din UE, pe rând, au spus că îl vor administra doar celor sub 65, sub 55 de ani.
Mai mult, dacă ne uităm la cum arată datele din Marea Britanie, acum avem dovada.
Avem opt milioane de bătrâni vaccinați, pentru că aici au fost bătrâni vaccinați, nu esențiali și deja asta, și datele preliminare din Scoția arată o scădere dramatică a spitalizărilor în urma vaccinării, și cu Pfizer, și cu AstraZeneca.
Bun, dar cum s-a ajuns aici? Am văzut că în faza de testare, AstraZeneca practic nu a eșalonat bine pe vârste populația, a calibrat vârstnicii cu segmentul mai tânăr.
Aceste studii sunt destul de elaborate. Prima dată a avut o problemă de dozaj, o chestie foarte științifică și au văzut ei că trebuia un dozaj mai mic. Au fost și niște probleme de comunicare.
Împotriva bolii severe, toate vaccinurile, și Pfizer, și Moderna, și AstraZeneca au 100% eficență împotriva spitalizării și mortalității.
Noi suntem ca în anii 1990, cu mărcile de adidași, unora le place Nike, altora Adidas.Cu vaccinul nu ar trebui să fie așa.
A fost apoi problema asta de comunicare, că nu sunt suficiente doze în Europa, Comisia Europeană s-a supărat, sunt probleme de comerț, de politică.
AstraZeneca a părut copilul recalcitrant, pentru că nu își ținea promisiunea.
E cert că Guvernul britanic s-a mișcat mai repede, ei aveau aici infrastructură și au negociat mai bine dozele care trebuia să le revină. Dar trebuie să spunem că și Pfizer a avut doze reduse lunile trecute.
Poate Pfizer a beneficiat și de un PR mai bun, fiind primii care au anunțat niște date, dar și ei au trebuit să reducă producția, pentru că este foarte greu de produs un vaccin. Poți să investești aceeași sumă într-o linie de producție și să iasă mai puțin vaccin, cum s-a întâmplat acum. Nu zic că nu a avut nicio vină AstraZeneca.
Marea Britanie a negociat un contract, s-a asigurat că producția este, Uniunea Europeană s-a mișcat un pic mai greu și AstraZeneca a anunțat că nu a mers producția cum sperau.
Din asta a ieșit și o parte un pic politică, domnul Macron a spus că vaccinul nu e bun pentru bătrâni, un lucru fals.
În realitate, cifrele arată că e eficient, e sigur. Și pe mine mă întreabă prieteni, ca și cum ar avea de ales la piață, dacă să aleagă Pfizer sau AstraZeneca.
A fost o problemă de comunicare și Comisia Europeană, chiar nevrând, a sădit niște neîncredere. Președintele Franței a spus ceva care trebuia spus de un om de știință. Acum fac toți eforturi, și în Franța, și în Germania să îi convingă pe toți că vaccinul AsteraZeneca e foarte bun.
Reacții secundare sunt la toate vaccinurile și pentru cei tineri e normal ca sistemul imunitar să reacționeze mai puternic.
Ar putea fi și faptul că AstraZeneca folosește o tehnologie deja cunoscută, pe modelul vaccinului antigripal, în vreme ce Pfizer și Moderna au acest salt științific?
Imaginea întotdeauna e importantă, Pfizer a fost primul care a anunțat această tehnologie ARN mesager, care e ceva fantastic, cu mare potențial în lupta împotriva cancerelor și a multor altor boli. Sigur că a părut ceva extraordinar.
Și tehnologia cu ADN viral pe care o folosește Oxford împreună cu AstraZeneca nu e chiar atât de clasică, de veche. E folosită, da, la Ebola și la gripă, ei lucrează de zece ani, erau pregătiți și știau că e o tehnologie bună, care poate fi adaptată.
Cert e că toate cele trei vaccinuri sunt aprobate în Europa pentru COVID-19, doar că anumite țări eu hotărât, până la primirea unor date noi, să nu îl dea bătrânilor. Cred că ar trebui în câteva săptămâni și acestea să îl administreze bătrânilor.
Cea mai bună dovadă e când vezi în populație ce se întâmplă, din moment ce Marea Britanie a vaccinat opt milioane de oameni, rezultatele au început să vină, avem și aceste rezultate din Scoția, care arată că reduce foarte mult spitalizările.
Deci funcționează la fel de bine ca acela de la Pfizer. Poate vaccinul Pfizer să funcționeze mai bine pe variantele noi, încă nu știm, AstraZeneca e singura care a făcut în Africa de Sud studiul și, de aceea, am aflat că vaccinul e mai puțin eficient.
Am văzut recent și studiul pentru Pfizer pe tulpina sud-africană, e un studiu în laborator însă, care arată și el o reducere considerabilă a eficienței pentru tulpina sud-africană.
Până nu vom face studiul pe o populația toată infectată cu tulpina sud-africană, nu vom ști sigur dacă Pfizer funcționează mai bine sau nu.
Ce știm, și din Africa de Sud și altmineri, e că aceia care fac vaccinul, dacă te uiți la celulele lor T, parte a sistemului imun mult mai deșteaptă, de fapt, ele recunosc multe părți din virus, deci ele protejează împotriva oricărei forme de boală severă.
Poate te vei îmbolnăvi de COVID, dar nu vei ajunge la forme gravă, pentru că celulele T vor reacționa în continuare. Asta vedem și în alt studiu clinic, la vaccinul Johnson, care e foarte asemănător cu AstraZeneca din punctul de vedere al tehnologiei.
Ce e mai important e că noi, în România, avem problema acum a variantei britanice. Știm sigur că toate vaccinurile sunt extrem de eficiente pe aceste tulpini, s-au făcut studii pe zeci de mii de oameni în Marea Britanie.
Ce trebuie să știm despre vaccinul AstraZeneca
Vaccinul a redus îmbolnăvirile în Marea Britanie sau mai degrabă măsurile de restricții?
Răspunsul sincer ar fi că nu știm sigur, măsurile de restricții au fost luate de o vreme, vaccinul mai durează un pic să îi vedem rezultatele. Cel mai probabil, măsurile de restricții au funcționat, noi aici nu am mai avut niciun magazin, niciun mall, niciun bar deschis.
Anglia se relaxează din martie: Se redeschid școlile și se reiau activităţile sportive în aer liber
Aici au fost vaccinați toți bătrânii, deci nu tineri, nu esențiali, e greu să ne dăm seama, dar se vede deja o schimbare serioasă în spitalizare.
În Anglia lucrurile au început să meargă de la bine spre foarte bine, ritmul vaccinării e rapid, aproape 500.000 de oameni pe zi, ei spun că până în iulie îi vaccinează pe toți, eu spun că și mai repede, la cum merge vaccinarea.
Marea Britanie are și o altă abordare, vaccinează pe cât mai mulți cu prima doză și amână astfel a doua zi. Pare o strategie bună?
Nu știm încă, cert este că atunci când ai foarte mulți morți și vrei să protejezi cât mai multă lume, experții lor au considerat că o singură doză va fi destul de bună pentru a limita spitalizările într-o mare măsură.
Datele acestea din Scoția confirmă că și Pfizer, și AstraZeneca au provenit spitalizările în proporție de 90%, după o singură doză.
România e într-o relaxare perpetuă și cifrele arată bine.
Da, avem noroc. Marea Britanie a făcut niște greșeli și acum nu mai riscă deloc, o să-și deschidă foarte încet totul.
La partea de lockdown, au fost oameni politici care nu au ascultat de cei de știință, acum, după ce au murit 120.000 de oameni, ascultă la zi. Nu ar fi luat această decizie cu o singură doză, fără să fi fost bazată pe multă știință.
Cu AstraZeneca știm sigur acum că 12 săptămâni între doze este ideal oricum.
Ce știm despre durata imunității? Israelul, bunăoară, emite aceste certificate de vaccinare pentru a putea intra în mall-uri, în sinagogi, cu o valabilitate de șase luni. Producătorii vorbesc de opt luni.
De opt luni au început să vaccineze oamenii și primii vaccinați încă au imunitate. Bine, și cum măsori imunitatea asta e o discuție, pentru că o parte din anticorpi scade, altă parte, cum sunt aceste celule T ale sistemului nostru imunitar, e posibil să aibă o memorie mai multă vreme. Încă nu știm sigur, ar trebui făcute niște studii mai complicate.
Ce știm e că e minim opt luni. Posibil să mai avem nevoie de un rapel la un moment dat, ori pentru imunitate lungă, ori pentru a lupta cu noile variante, dar cel puțin imunitate pentru o perioadă ne dă.
Asta cu pașapoartele e o discuție mai complicată și în Marea Britanie nu vor să folosească asta intern. Dacă va fi nevoie internațional și alte țări vor cere, sigur că va fi și aici o discuție.
Se poate întâmpla ceva care să întoarcă din drum optimismul?
E foarte important ce se face de la început. E importantă și percepția și a contat foarte mult Comisia, care s-a rățoit la o companie și a spus: Ei sunt necinstiți.
Să vorbească oamenii de știință și să asigure că vaccinul e bun. În Marea Britanie avem opt milioane de oameni vaccinați, cu vârsta peste 65 de ani.
Vaccinatul cât mai mult va convinge. E bine și suntem norocoși că suntem în Uniunea Europeană și cum a fost negociat la început bine sau nu, vaccinul va veni. Multe țări din lume nu au acest noroc pe care îl avem noi.
Oficial, România stă bine la numere mari, e pe primele locuri în UE la vaccinare. A avut o altă strategie, a vaccinat laolaltă cu vârstnicii și acei esențiali.
Orice stat asta încearcă, să nu fie copleșit sistemul de sănătate. Și în România se fac eforturi, campania a fost totuși organizată bine, se vaccineză oamenii.
E important să avem statistici la zi și să știm până când sperăm să îi vaccinăm pe cei vulnerabili.
Mă bucur că am auzit că cineva de la Ministerul Sănătății a spus că s-ar putea să avem și în România valul trei și e foarte important ca specialiștii să fie transparenți zi de zi, să știm cât la sută dintre îmbolnăviri sunt cu tulpina britanică.
Citeşte şi: