O echipă de cercetători din Statele Unite a anunţat descoperirea unei enzime care ajută coronavirusul să pătrundă în celulele corpului uman, permiţând dezvoltarea infecţiei.
Numită proteină non-structurală 16, sau nsp16, această enzimă este produsă de noul coronavirus şi acţionează precum un ”camuflaj”, păcălind celulele umane să creadă că virusul este o ”parte a propriului său cod şi nu străin”, au explicat oamenii de ştiinţă într-un articol publicat vineri în jurnalul Nature Communications.
Cercetătorii speră că această enzimă va deveni ţinta medicamentelor antivirale concepute pentru vindecarea COVID-19, boala provocată de noul coronavirus.
''Activitatea noastră îmbunătăţeşte informaţiile de bază despre această cale particulară şi oferă totodată o oportunitate de dezvoltare a unor antivirale noi împotriva COVID-19 şi a unor viitoare afecţiuni coronavirale'', a declarat pentru UPI Yogesh Gupta, coautor al studiului.
Aceste medicamente ar putea ''bloca dezvoltarea'' coronavirusului în corpul uman, a precizat Gupta, profesor asistent de biochimie şi biologie structurală la Centrul de Ştiinţe Medicale al Universităţii din Texas.
Cum se camuflează coronavirusul
Coronavirusul utilizează nsp16 pentru a-şi ''camufla'' ARN-ul, astfel încât celulele umane nu pot deosebi ARN-ul virusului de cel propriu, permiţând replicarea coronavirusului şi răspândirea sa în corp, a explicat Gupta.
''Virusul foloseşte în mod eficient această cale pentru a trece nedetectat şi pentru a-şi proteja materialul genetic, continuând în acelaşi timp să se dezvolte în corpul gazdă'', a spus cercetătorul.
Pe lângă descrierea rolului nsp16 în dezvoltarea COVID-19, Gupta şi echipa sa au definit şi structura 3D a enzimei. Aceste informaţii pot fi utilizate de oamenii de ştiinţă pentru a concepe medicamente antivirale împotriva bolii, au notat oamenii de ştiinţă.
Aceste noi medicamente ar putea limita capacitatea nsp16 de a ''camufla'' ARN-ul coronavirusului, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar uman va detecta virusul ca pe un element străin şi îl va ataca, potrivit cercetătorilor.
Coronavirusul îşi manipulează gazda pentru a-şi promova propria replicare
Descoperirile făcute de Gupta şi colegii săi vin în completarea constatărilor ştiinţifice publicate în jurnalul Science la data de 17 iulie, potrivit cărora o altă proteină non-structurală creată de noul coronavirus, nsp1, ar putea de asemenea să aibă capacitatea de a bloca răspunsul sistemului imunitar.
''Virusurile trebuie să se sustragă sau să contracareze sistemul imunitar pentru a dezvolta o infecţie'', a explicat pentru UPI coautorul studiului anterior, Konstantin M. J. Sparrer.
''În mod normal, orice infecţie ar declanşa expresia a sute de proteine antivirale'', a spus Sparrer, cercetător la Institutul de Virologie Moleculară din cadrul Centrului Medical al Universităţii Ulm din Germania.
Sparrer a adăugat că, din cauza nsp1, coronavirusul ''îşi manipulează gazda pentru a-şi promova propria replicare, oprind… sistemul imunitar înnăscut în timpul acestui proces''.
Citește și:
Virusul s-a transmis și la o distanță de opt metri la abatorul Tönnies din Germania (studiu)