Peste 38% dintre respondenţii unui sondaj au declarat că nu s-ar vaccina împotriva COVID-19 dacă un astfel de tratament ar fi disponibil în perioada următoare.
30% au declarat că ar aştepta o perioadă şi s-ar vaccina doar dacă ar auzi că persoanele care şi-au administrat un astfel de tratament nu au avut probleme. 21,8% au afirmat că s-ar vaccina, iar 8% au spus că ar accepta doar dacă li s-ar explica mai multe despre acest tratament.
46,25% au fost de părere că marile puteri (SUA; Rusia, China, Germania, Marea Britanie, Franţa, Japonia) investesc cel mai mult în descoperirea unui vaccin împotriva Sars-CoV-2, în timp ce 16,78% au indicat companiile multinaţionale producătoare de vaccinuri.
Totodată, 44,2% au opinat că vaccinarea ar trebui discutată pentru fiecare persoană în parte. 26,6% au apreciat că riscurile vaccinării sunt mai mari decât avantajele, în timp ce 25,5% au considerat că avantajele vaccinării sunt mult mai mari decât riscurile.
1 din 4 adulți nu s-ar vaccina împotriva COVID-19. Un sondaj la nivel global arată de ce
Peste 8% dintre români nu sunt de acord cu vaccinarea
Dintre respondenţi, 55,24% au arătat că, în general, sunt de acord cu vaccinurile şi vaccinarea; 35,46% au apreciat că aceasta este potrivită doar în anumite cazuri, iar 8,49% au precizat că nu sunt de acord cu un astfel de tratament.
Totodată, 68,5% au declarat că nu s-au vaccinat niciodată în ultimii cinci ani. 11,7% au spus că în acest interval de timp le-a fost administrat un singur vaccin recomandat adulţilor, în timp ce 9,1% s-au vaccinat de două-trei ori, iar 8% s-au vaccinat în fiecare an.
În 74,9% dintre cazuri această vaccinare a fost recomandată de medicul de familie, în 12,7% de medicul specialist, iar în 7,4% de rude sau prieteni.
Cum se protejează românii de Covid: masca și dezinfectantul sunt de bază. Doar 5% cred în distanţarea socială (sondaj)
23,4% au menţionat că intenţionează să se vaccineze împotriva gripei în această toamnă, în condiţiile în care anul trecut s-au vaccinat 17,5% dintre cei chestionaţi.
43,5% au apreciat că vaccinurile din ziua de azi sunt eficiente, dar că nu se ştie cât de sigure sunt. 33,7% au spus că acestea sunt eficiente şi sigure; 14,5% au fost de părere că vaccinurile nu sunt nici atât de eficiente, nici atât de sigure cum se spune; 4,5% au apreciat că acestea nu sunt bune din niciun punct de vedere.
68,7% au fost de părere că un vaccin este cel mai bine să fie administrat în cabinetul medicului de familie. 18,5% au indicat policlinica sau spitalul, 7% au apreciat că nu este important locul, în timp ce 1,7% au ales locul de muncă sau şcoală, iar 1,7% au opinat că acesta ar trebui administrat acasă.
Tratamentul antiCOVID nu e suficient de accesibil în România
De asemenea, 51,3% au apreciat că în România tratamentul pentru infecţia cu noul coronavirus este mai degrabă inaccesibil, iar 37% au considerat că este mai degrabă accesibil.
În ce priveşte testarea, 54,5% au spus că aceasta este mai degrabă inaccesibilă, în timp ce 35,8% au declarat că este mai degrabă accesibilă.
Întrebaţi care ar trebui să fie cele trei domenii prioritare pentru Guvern, în acest moment:
- 51,8% au indicat protejarea locurilor de muncă ale populaţiei,
- 42,5% desfăşurarea şcolii în bune condiţii,
- 37,2% luarea de măsuri împotriva răspândirii infecţiilor cu noul coronavirus,
- 33,3% lupta împotriva corupţiei,
- 32,4% creşterea salariilor,
- 32,2% susţinerea mediului privat în economie,
- 31% îmbunătăţirea sistemului de sănătate în general,
- 11,8% creşterea pensiilor,
- 10,5% construcţia de autostrăzi,
- 8,3% comunicarea mai bună cu populaţia şi combaterea ştirilor false,
- 5,1% ordinea publică.
Ce efecte secundare are vaccinul Pfizer? Voluntarii spun că au simțit un fel de ”mahmureală severă”
De unde s-au informat românii despre pandemie
De asemenea, 83,1% din respondenţi au precizat că, de când a început pandemia, au urmărit la televiziunile de ştiri cele mai multe informaţii despre coronavirus, despre situaţia medicală din ţară şi din lume şi despre măsurile luate de autorităţi.
Alte surse de informare indicate, în cadrul întrebării care a inclus mai multe variante de răspuns, au fost:
- televiziunile, în general (48,4%),
- ziarele şi presa online (20,7%),
- Facebook sau alte reţele sociale (17,7%),
- site-uri de specialitate (16,6%),
- mai degrabă discuţii cu familia, cunoscuţii (7,2%),
- studii, rapoarte ştiinţifice (4,09%).
Totodată, 47,5% din cei care au răspuns au declarat că se consideră foarte bine informaţi în legătură cu noul coronavirus şi măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19. 43% au precizat că se consideră mai degrabă informaţi, 7,4% mai degrabă neinformaţi, iar 1,8% au spus că nu cunosc aproape deloc situaţia.
Cum funcționează vaccinul Pfizer și cum a fost testat. E mult mai bun decât cel antigripal
Fake news despre pandemie
43,6% au precizat că au văzut aproape zilnic ştiri despre coronavirus pe care le-au identificat ca fiind false, în timp ce 24,9% au spus că au văzut sau auzit astfel de ştiri săptămânal.
Totodată, 37% au apreciat că România nu a fost ajutată de nimeni în combaterea pandemiei. 35,2% au indicat UE; 4,3% - Germania; 3,2% - NATO; 2,9% - SUA; 1,8% - China; 1,5% - Rusia.
Sondajul a fost efectuat în perioada 25 septembrie - 16 octombrie, de către Centrul de Cercetări Sociologice Larics (CCSL), în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI), sub egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române.
Volumul eşantionului a fost de 1.000 de persoane, iar eroarea maximă admisă a datelor a fost de +/- 3%. Metoda folosită a fost ce a chestionarului aplicat telefonic.
Avem un vaccin eficient. Cât va dura până când se va vedea efectul asupra pandemiei?
Citește și:
