Preşedinţia ungară a Consiliului UE cere ca până la sfârşitul anului Bulgaria şi România să fie membre depline ale zonei Schengen, a declarat premierul ungar Viktor Orban în plenul Parlamentului UE, la Strasbourg, în cadrul dezbaterii priorităţilor preşedinţiei ungare, unde a fost primit cu ostilitate.
Premierul ungar a spus că sistemul de azil nu funcţionează şi că, „dacă permitem cuiva să intre, nu mai putem să-l trimitem acasă niciodată”.
„Politica UE privind migraţia a eşuat, se văd consecinţele. Mai multe state membre încearcă să găsească soluţii. Migraţia ilegală şi temerile legate de siguranţă au dus la controale consolidate la frontiere”, a subliniat Orban, în cadrul dezbaterii.
În context, Viktor Orban a propus un sistem care să permită întâlniri la vârf între şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre Schengen, aşa cum s-a întâmplat cu zona euro în 2008, în timpul crizei financiare.
Viktor Orban cere schimbare în UE
Prim-ministrul maghiar a cerut o "schimbare" a Uniunii Europene.
"Uniunea Europeană are nevoie de schimbare şi preşedinţia ungară vrea să fie catalizatorul acestei schimbări", a spus el, în faţa eurodeputaţilor la Strasbourg.
Competitivitatea trebuie să fie cel mai important catalizator al acestei schimbări a Europei, a susţinut Orban, prezentând programul preşedinţiei ungare a UE. El a spus că deciziile privind această schimbare trebuie să fie luate de statele UE şi că misiunea Ungariei este să identifice problemele şi să prezinte propuneri în interesul păcii, securităţii şi prosperităţii UE.
În ceea ce priveşte competitivitatea, a remarcat Orban, creşterea economică a blocului comunitar este în urma celor din SUA şi China în ultimele două decenii. Companiile din UE plătesc de două sau trei ori mai mult pentru electricitate decât cele din SUA, iar preţurile la gaz sunt de patru-cinci ori mai mari, a adăugat el.
Orban a spus că vrea să vadă o Uniune Europeană de succes şi că succesul preşedinţiei ţării sale va fi succesul întregii UE, iar preşedinţia ungară caută soluţii "bazate pe bunul simţ" la probleme europene.
"Trebuie să ne concentrăm mai ales pe Serbia"
De asemenea, a abordat problema extinderii UE şi a spus că aderarea statelor din Balcanii de Vest este o chestiune cheie în materie de securitate europeană, adăugând că acest proces trebuie grăbit şi axat în primul rând pe Serbia.
"Trebuie să ne concentrăm mai ales pe Serbia. Atât timp cât Serbia nu e membră UE, Balcanii rămân o regiune instabilă", a pledat el.
Orban s-a referit şi la sistemul de azil al UE, care în opinia sa nu funcţionează, şi la migraţia ilegală, care a dus la o creştere a antisemitismului, violenţei împotriva femeilor şi homofobiei.
Primit cu ostilitate
Înainte de discursul său în hemiciclu, eurodeputaţii de stânga şi de centru-stânga şi-au exprimat opoziţia. Pe o pancartă a stângii radicale se putea citi mesajul "Fără bani pentru corupţie", referire la fondurile europene destinate Ungariei, parţial îngheţate din cauza încălcării statului de drept.
La rândul lor, social-democraţii au afişat afişe cu mesajul "Democraţi contra autocraţi".
Discursul premierului ungar sau poziţiile sale publice mai vechi au provocat în general reacţii critice în plenul PE, deşi au existat europarlamentari care l-au aplaudat în timpul discursului sau i-au luat apărarea de la tribună.
Critici de la Ursula von der Leyen
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a acuzat miercuri pe premierul Ungariei că dă vina pe invadat şi nu pe invadator în conflictul dintre Rusia şi Ucraina şi l-a avertizat că "în nicio limbă europeană pace nu este sinonim cu capitulare sau suveranitate cu ocupaţie."
"Poporul ucrainean luptă pentru libertate, la fel ca eroii care au eliberat Europa Centrală şi de Est de sub dictatura sovietică. Există o singură cale de a ajunge la o pace justă pentru Ucraina şi Europa: trebuie să continuăm să dăm putere rezistenţei ucrainene cu sprijin politic, financiar şi militar", a spus Von der Leyen.
Preşedintele CE a criticat şi acţiunile Guvernului Orban din punctul de vedere al competitivităţii, unde l-a acuzat de încredinţarea arbitrară a contractelor publice, sau privind migraţia.
Şefa Executivului UE l-a întrebat pe premierul ungar cum se potriveşte promisiunea lui de a întări frontierele externe ale UE cu eliberarea traficanţilor condamnaţi din Ungaria înainte de a-şi ispăşi integral pedeapsa cu închisoarea.
"Acest lucru înseamnă pur şi simplu să arunci probleme în grădina vecinului. Cu toţii dorim să protejăm frontierele externe, dar vom reuşi acest lucru doar dacă luptăm împreună împotriva crimei organizate şi ne arătăm solidari unii cu alţii", a declarat Von der Leyen în plenul PE, care a fost la rândul ei aplaudată.
Nu în ultimul rând, Ursula von der Leyen l-a întrebat pe Orban, în contextul afirmaţiilor sale despre migraţie, "cum se face că guvernul dvs invită cetăţeni ruşi fără verificări suplimentare?", afirmând că această schemă de migraţie "nu este un risc doar pentru Ungaria, ci pentru întreaga UE".
"Cum puteţi să vorbiţi de homofobie şi violenţe de gen?"
Discursuri dure la adresa lui Orban au avut şi liderii principalelor grupuri, Partidul Popular European şi Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), Manfred Weber şi Iratxe Garcia Perez.
Manfred Weber i-a reproşat că nu a menţionat Ucraina în discursul privind priorităţile sale şi a afirmat că vizita sa în Rusia de la începutul preşedinţiei ungare a UE a fost nu o misiune de pace, ci una de "propagandă pentru autocraţi şi de aţâţare a războiului".
La rândul ei, Iratxe Garcia Perez a vorbit despre "patriotismul fals" al lui Orban, pentru care a spus că poporul ungar a plătit un preţ greu.
"Cum puteţi să vorbiţi de homofobie şi violenţe de gen, atunci când în ţara dvs aţi făcut să fie abrogate legile care protejează de homofobie şi comunitatea LGTQ", a întrebat ea.