Declarații importante:
- Se discută foarte puțin despre INSP. Dacă Ministerul Sănătății are undeva în jurul la 250 de angajați, INSP are 450 de angajați.
- Am văzut peste vară cum s-au luat decese din urmă și au fost raportate în zilele în care numărul de infectări era foarte mic.
- Nu era o singură zi la minister în care să nu observ fie o hoție, fie o chestiune pe care nu știai exact unde s-o încadrezi, fie era prostie, fie era un interes.
- Din discuțiile pe care le-am avut, mi s-a dat de înțeles că nu vor exista resurse bugetare pentru creșterea nivelului de testare.
- Miza demiterii mele a fost militarizarea și politizarea campaniei de vaccinare în beneficiul premierului Cîțu.
Citiți mai jos extrase din interviul dat de Vlad Voiculescu SpotMedia.ro. Unele declarații interesante nu au fost transcrise, dar e notat minutul la care le puteți găsi în înregistrarea video.
De ce în perioada în care ați fost ministrul Sănătății nu ați reușit să reformați Direcțiile de Sănătate Publică? De ce nu funcționează?
Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul fiecărui județ, nu făceau nici pe departe atât de multe servicii câte fac acum în timpul pandemiei.
Vă amintesc că la începutul anilor ’90 era sperietoarea că vine SANEPID-ul. Era vorba de inspecțiile sanitare și alte câteva obligații în ce privește sănătatea publică.
În timp, DSP-urile s-au deprofesionalizat și s-au politizat tot mai mult. Dacă angajezi amante, cunoștințe și oameni de la partid, nu ai cum să ai o instituție funcțională….
Profesionalizarea și depolitizarea DSP-urilor ia timp. Asta înseamnă să faci concursuri pe bune și trebuie să necăjești o sumedenie de filiale de partid.
Pentru că DSP-urile, deși sunt subordonate Ministerului Sănătății, ele sunt dependente de filiala locală de partid. Conducerea e numită de șefii din teritoriu. Evident pe unii i-am schimbat, pe alții n-am reușit să-i schimb.
După mine, și Ioana Mihăilă a reușit să mai schimbe câțiva, dar e și o mare problemă de a găsi oameni profesioniști și dedicați.
De atâta vreme, în aceste poziții se ajunge pe trasee de partid, că nu există persoane care să se pregătească, să-și construiască o carieră ca să conducă sau să lucreze în direcții de sănătate sau să fie manageri de spital.
Minutul 5:55 - Guvernul Orban a promis la începutul pandemiei că rezolve problema DSP-urilor și n-a reușit. Distanța de la promisiunile unui om politic la realitate.
De ce e o criză continuă în privința paturilor ATI?
Povestea cu paturile ATI a fost lansată de premierul Florin Cîțu, cu susținerea președintelui, pentru ca întreaga narațiune a pandemiei să se concentreze pe această cifră. Or, asta e greșit. Pandemia nu poate fi gestionată în spitale. Ea trebuie gestionată în afara spitalelor, în spitale se gestionează cazurile grave, care nu au putut fi evitate prin toate celelalte măsuri sau principala oportunitate care este vaccinarea.
Noi vorbim de paturi, dar ar trebui să vorbim de oameni. Contează cine stă la capul patului.
Avem un sistem de sănătate cu capacitate limitată, chiar și fără Covid-19.
Pentru situația din februarie, martie, aprilie, vă pot spune că secretarul de stat Andreea Moldovan avea zile în care de dimineața până noaptea discuta cu managerii de spitale, cu medici, încercând pe de-o parte să ajute pacienții, să adapteze legislația, iar câteodată lucrurile trebuiau forțate. Nu de puține ori întâlneam indolență sau reaua-credință.
Capacitatea Ministerului Sănătății de a impune creșterea numărului de paturi este limitată.
Atunci, în acele luni, am avut o situație critică, iar ideea pe care încearcă Florin Cîțu și Nelu Tătaru s-o acrediteze cum că am avut o situație critică și am depășit-o e greșită.
Am avut o situație dificilă. Au murit oameni. Nu știm cifrele reale. Au murit oameni pentru că spitalele n-au făcut cât ar fi putut să facă, pe de altă parte, au murit oameni pentru că toate celelalte măsuri au dat greș. Deci criza sanitară n-a trecut cu bine.
Minutul 18.26: Noua criză de paturi ATI și ratarea campaniei de vaccinare.
Sunt tot mai multe indicii că datele despre testări, raportările legate de infectări și decese au fost manipulate politic. Cum se face acest lucru?
Cu siguranță este o lipsă în ce privește capacitatea de prelucrare a datelor și cu siguranță, atunci când vorbim, de exemplu, de acel număr imens de 5.500 de cazuri nealocate la București, este vorba și de o astfel de lipsă.
Direcțiile de Sănătate Publică sunt instituții slabe, instituții care n-au fost depolitizate și sunt deprofesionalizate. Vă spun că PSD și PNL nici nu-și doresc acest lucru. Și atunci au o capacitate limitată de a aduce oameni buni care să fie lăsați să-și facă treaba.
Apoi, sunt manevre, dacă vreți, mai inteligente sau mai puțin inteligente care, nu mă îndoiesc, au fost puse în operă cu voință politică sau în urma unor solicitări politice sau cu “bunăvoință” politică.
Și aici degetul se îndreaptă către DSP-uri, dar și către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
Se discută foarte puțin despre INSP. Dacă Ministerul Sănătății are undeva în jurul la 250 de angajați, INSP are 450 de angajați. Acest institut face regulile după care se fac raportări. O parte din reguli sunt unice în România. Acea regulă conform căreia focarele de pandemie erau scoase din calculul numărului de infectări, deci al incidenței, a fost ceva unic.
Nu există nicio țară în care cineva, prin voință proprie sau prin voința politică la care e conectat, să spună că din cifrele totale eliminăm zeci, sute sau mii de cazuri.
INSP a pus asta în aplicare. Am propus renunțarea la această decizie.
O altă metodă e felul în care se raportau decesele. Am văzut peste vară cum s-au luat decese din urmă și au fost raportate în zilele în care numărul de infectări era foarte mic.
Nu era o singură zi la minister în care să nu observ fie o hoție, fie o chestiune pe care nu știai exact unde s-o încadrezi, fie era prostie, fie era un interes.
De ce România testează atât de puțin în comparație cu alte state?
Se testează cei care au simptome sau dacă există interesul de a efectua o călătorie în străinătate.
Testarea în România este, mai degrabă, în urma evoluției bolii. Mai precis, odată ce vedem că se îmbolnăvesc mai multe persoane, observăm că se și testează mai multe.
Cu alte cuvinte, testarea nu ne ajută ca un instrument prin care să avem o imagine despre ce urmează să se întâmple, care va fi evoluția lucrurilor, ci mai degrabă confirmăm prin testare ce s-a întâmplat în ultimele două săptămâni.
Lucrurile stau așa, pentru că e o chestiune legată de capacitatea de plată.
Bugetul Ministerului Sănătății, așa cum l-am primit de la domnul Florin Cîțu după multe negocieri și dacă vă amintiți printre primele acuzații la adresa mea a fost și aceea că nu știu să citesc un buget, deci bugetul, neștiind câte vaccinuri au fost cumpărate, acest lucru nefiind în puterea mea, nu a fost suficient până la sfârșitul anului și, din cauza asta, existau limitări, inclusiv pe capacitatea de testare.
Din discuțiile pe care le-am avut, mi s-a dat de înțeles că nu vor exista resurse bugetare pentru creșterea nivelului de testare.
Minutul 34.00: Introducerea testelor antigen și impactul lor asupra pandemiei.
Minutul 37.37: Despre ineficiența vaccinării. Centre goale lungi perioade de timp.
În perioada scurtului mandat, ați fost criticat și din interiorul sistemului sanitar, lăsând la o parte critica adversarilor politici și pe cea a presei. De ce n-ați reușit să obțineți sprijinul directorilor de spitale, al medicilor și personalului sanitar?
Rețelele de cunoștințe și interese în sistemul sanitar nu sunt tocmai necunoscute și nu ne putem închipui că ele n-ar exista.
În același timp, am avut foarte mulți medici care și-au făcut treaba exemplar, dar și o bună parte dintre managerii de spital. Dar iertați-mă, în lunile februarie, martie, aprilie, ultimul lucru pe care l-aș fi vrut era ca personalul sanitar să se ocupe de scandaluri politice.
Nu mă așteptam la mesaje de susținere dacă vreți sau de la cine știe ce mișcări de susținere din partea personalului, pentru că oamenii au fost copleșiți.
Ceea ce făceam în fiecare zi la Ministerul Sănătății, alături de Andreea Moldovan și de Ioana Mihăilă și de Monica Althamer și de ceilalți, care făceau parte din echipă, era să încercăm în fiecare zi să-i sprijinim pentru a trece peste criza de atunci.
Iar acuzele care mi-au fost aduse sau diversele scandaluri sunt foarte fericit să le discutăm acum sau mai târziu pe fiecare în parte. Să vedem care a fost substanța.
Ce îndrăznesc să spun este că niciunul dintre ele nu a avut niciun fel de substanță.
Care a fost motivul real, din punctul dumneavoastră de vedere, pentru care ați fost revocat de premierul Florin Cîțu?
Revocarea a fost transmisă de către Florin Cîțu și semnată imediat de către Klaus Iohannis. Așadar, a fost o mișcare politică făcută de cei doi.
Dacă ne uităm la scandalurile vremii, vedem discuția despre vaccinare. Am făcut publice zilele trecute o parte dintre propunerile pe care le-am făcut atunci.
Miza a fost așa cum spuneam militarizarea și politizarea campaniei de vaccinare în beneficiul premierului Cîțu. Dumnealui trebuia să fie campionul vaccinării.
Cred că a fost făcut un calcul politic foarte simplu și cred că a fost făcut de cei doi împreună. Tot ce e rău într-o pandemie, oamenii internați în spitale, prea puține paturi, tot ce nu funcționează ducem către Ministerul Sănătății. Tot ce este dătător de speranță, relaxări, vaccinare, trecem în dreptul nostru.
Lucrurile, politic, dacă vreți, sunt ușor de înțeles. Acesta cred că a fost calculul lor.
Pariul lor a fost în mod evident că valul patru nu va veni sau va fi foarte mic și că vaccinarea va fi un succes.
Dacă vă uitați pe toate declarațiile președintelui și premierului, veți vedea foarte clar că acesta a fost pariul pe care l-au făcut.
Sigur, într-o criză sanitară, cumva, cinic, putem înțelege că au avut nevoie de un țap ispășitor căruia au încercat să-i găsească, în acțiuni, respectiv în trecut, o mulțime de probleme.
Nu au găsit, așa încât singurul reproș pe care mi l-a făcut domnul Cîțu, niciodată în față, a fost că între noi a existat o problemă de comunicare.
Minutul 46: Vlad Voiculescu vorbește despre tensiunile din coaliție în perioada în care era ministru.
Suntem în valul 4 de pandemie, iar premierul Florin Cîțu dă vina pe USR-PLUS că n-a făcut pregătirile necesare, susținând că Ministerul Sănătății a fost în portofoliul formațiunii din care faceți parte. Cum comentați acuzațiile?
E clasic pentru el. Expresiile pe care le folosește sunt: am cerut, am trimis corpul de control, voi cere o anchetă. E complet absurd. Ministerul Sănătății a rămas fără bani pentru plata persoanelor din centrele de vaccinare.
Centrele de vaccinare nu au mai fost plătite din luna mai.
Vă mai amintiți ce scandal a fost când plățile au întârziat câteva săptămâni pentru că cineva din Ministerul Sănătății, în timpul mandatului meu, nu transmisese un document.
După asta, nu a mai fost niciun scandal. Domnul Valeriu Gheorghiță nu a mai binevoit să vorbească despre neplata personalului nici măcar o singură dată în toată această perioadă.
Atunci era foarte disponibil public să spună că cea mai mare problemă e că oamenii nu-și primiseră banii de câteva săptămâni. Problema era reală și a fost foarte bine că a fost abordată atunci, dar acum n-am mai auzit nimic.
Revenind, Ministerul Sănătății a lucrat în perioada în care am fost ministru la un ordin cu numărul 434 care permitea, spre deosebire de reglementările anterioare, spitalelor să trateze și pacienți Covid, și pacienți non-Covid.
Poate vă amintiți că în 2020 existau doar spitale Covid și spitale non-Covid. Deci ordinul a oprit acea inovație românească. Nu există așa ceva nicăieri în lume.
O astfel de împărțire stopează accesul la servicii de sănătate critice pentru foarte mulți pacienți, care nu suferă de Covid-19, dar suferă de alte boli care le pun viața în pericol.
Lucrul ăsta a fost făcut la Ministerul Sănătății și, apoi, a fost continuat de echipa Ioanei Mihăilă, care a stabilit că orice spital care reduce numărul de paturi Covid-19 trebuie să revină cu un plan de reziliență în care să specifice clar cum o să fie posibil pentru acel spital să crească din nou numărul de paturi și, doar pe baza acestui program, spitalele au putut să-și reducă numărul de paturi Covid.
Aceste planuri erau transmise către direcțiile de sănătate publică și fiecare direcție trebuia, la nivelul fiecărui județ, să știe ce spitale reduc numărul de paturi, cu cât poate să crească numărul de paturi și în cât timp, în cazul în care apărea un nou val pandemic.
