Planurile de a anunța un pachet substanțial de ajutor militar pentru Ucraina s-au destrămat înaintea summit-ului de joi, de la Bruxelles.
În ciuda tuturor evenimentelor din cele șase săptămâni scurse de când Donald Trump a revenit la Casa Albă, acesta a fost, în esență, tot ceea ce liderii Uniunii Europene au avut de oferit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la un summit de urgență, scrie Politico.
Au elaborat planuri pentru consolidarea sectorului european al apărării, dar – și pe termen scurt, acest lucru este poate cel mai important – nu au reușit să ajungă la un acord privind noi angajamente pentru a întări poziția Ucrainei în viitorul apropiat.
Kievul se confruntă cu o întrerupere a ajutorului militar și a partajării de informații din partea SUA, pe măsură ce administrația Trump crește presiunea asupra lui Zelenski pentru a ajunge rapid la un acord de pace cu președintele rus Vladimir Putin. Înaintea reuniunii de la Bruxelles, diplomații din țările care sprijină ferm Ucraina și-au exprimat speranța că întâlnirea va aduce noi angajamente pentru a pune Kievul într-o poziție mai puternică.
„Trebuie să sprijinim Ucraina acum mai mult ca oricând”, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, înainte de summit-ul extraordinar.
Însă, după 10 ore de discuții și în ciuda unei îmbrățișări publice oferite lui Zelenski – care a apărut alături de liderii celor mai importante două instituții ale UE, Ursula von der Leyen și António Costa –, concluziile finale convenite de liderii naționali s-au axat doar pe eforturile lor colective de a consolida un sector al apărării fragmentat.
Secțiunea privind Ucraina nici măcar nu a fost aprobată de cei 27 de membri ai blocului din cauza opoziției premierului ungar Viktor Orbán, care nu și-a ascuns sprijinul pentru Putin și care și-a exprimat deschis împotrivirea față de declarația propusă, menținându-și această poziție.
Restul UE a respins ideea unei disensiuni. „A mai făcut asta și înainte”, a spus cancelarul german în exercițiu Olaf Scholz reporterilor. „Nu a zdruncinat Uniunea [Europeană]”.
În afară de Ungaria, toate cele 26 de țări au semnat o declarație privind Ucraina, care stabilește linii roșii pentru viitoarele negocieri de pace, susține aderarea Kievului la blocul comunitar și promite ajutor militar în viitor, fără a stabili însă obiective concrete.
Pace prin forță
Iar eşecul de la UE nu vine din cauza lui Zelenski. Liderul de la Kiev a făcut tot ce a putut.
Îmbrăcat în binecunoscuta sa ținută de război neagră – care fusese ironizată de Trump în timpul vizitei la Casa Albă săptămâna trecută –, președintele ucrainean a prezentat o listă de necesități imediate, în discursul său, susținut la sosirea în clădirea de sticlă și oțel Justus Lipsius din Bruxelles.
Zelenski a descris bombardamentele aeriene zilnice ale Rusiei asupra orașelor ucrainene și a cerut Europei să „accelereze” crearea unui instrument financiar destinat sprijinirii armatei ucrainene. De asemenea, a cerut un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a îndemnat UE să continue planurile de admitere a Ucrainei în bloc până în 2030.
„Obținerea ‘păcii prin forță’ necesită ca Ucraina să fie în cea mai puternică poziție posibilă, având propriile capacități militare și de apărare solide ca element esențial”, se arată în declarația semnată de cei 26 de lideri. „Uniunea Europeană rămâne angajată, în coordonare cu parteneri și aliați care împărtășesc aceleași valori, să ofere Ucrainei și poporului său sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic consolidat.”
David contra Goliat
Un diplomat al UE, vorbind sub anonimat, a apărat planurile blocului de a intensifica ajutorul militar pentru Ucraina. Lucrările la viitoarele pachete de armament vor continua în cadrul unei „coaliții a celor dispuşi”, care ar putea include și membri non-UE, precum Regatul Unit.
Înaintea reuniunii, Kallas încercase să mobilizeze țările UE pentru a strânge cel puțin 20 de miliarde de euro sub formă de ajutor militar pentru Ucraina în 2025, potrivit mai multor diplomați. Cu toate acestea, în ciuda discuțiilor intense dintre diplomați, acest efort nu a reușit să obțină sprijin unanim.
În cadrul discuțiilor cu ușile închise dintre lideri, Kallas a insistat că blocul ar trebui să se concentreze pe furnizarea de arme pentru Ucraina, nu doar pe achiziționarea lor pentru uzul propriilor țări, conform a doi diplomați ai UE.
Zelenski a obținut totuși câteva angajamente concrete joi, însă nu din partea UE. Norvegia a promis să-și mărească ajutorul militar direct pentru Ucraina la 8 miliarde de euro pentru 2025, mai mult decât dublul angajamentului său anterior.
Elefantul din cameră
Întrebarea majoră care planează asupra viitorului Ucrainei este dacă UE poate înlocui sau compensa într-un fel întreruperea ajutorului militar și a schimbului de informații din partea SUA.
Premierul estonian Kristen Michal a ridicat această problemă în timpul discuțiilor cu ușile închise, potrivit unui oficial al UE care cunoaște direct schimburile de replici, întrebând: Putem să ne descurcăm singuri?
Răspunsul a fost o tăcere profundă.
Țările UE au promis colectiv mai mult Ucrainei în ceea ce privește sprijinul financiar și militar decât SUA de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în urmă cu trei ani. Acest sprijin va continua să fie oferit în lunile următoare, cu aproximativ 30 de miliarde de euro în ajutor financiar alocate pentru 2025 prin împrumuturi garantate din activele rusești înghețate.
Însă încetarea sprijinului militar al SUA lasă un gol uriaș în capacitatea aliaților de a susține Ucraina în toate aspectele războiului, mai ales în ceea ce privește informațiile și datele pentru armele de precizie.
„Încetarea schimbului de informații este extrem de semnificativă pentru Ucraina. Asta înseamnă pierderea accesului la informațiile de țintire pentru rachetele cu rază lungă de acțiune, dar și la interceptarea rachetelor și dronelor inamice”, a declarat colonelul Philip Ingram, fost ofițer de informații al armatei britanice.
În timp ce liderii europeni luau cina, un raport al NBC News, citând oficiali americani actuali și foști, a ridicat noi îndoieli cu privire la angajamentele SUA față de NATO, sugerând că Washingtonul ar putea apăra doar țările care alocă un anumit procent din PIB lor pentru apărare.
Până la finalul summit-ului de la Bruxelles, prioritățile europenilor deveniseră clare: evitarea pierderii garanției de securitate a SUA a fost preocuparea principală, în timp ce întărirea poziției Ucrainei pe câmpul de luptă și la masa negocierilor a devenit o preocupare secundară.