Cum se va descurca noul cancelar german cu Europa? La Paris, Varșovia și Bruxelles se speculează pe această temă.
Deși nu există în acest sens afirmații oficiale de la vreun șef de guvern din UE, există destule speculații, unele chiar ieșite din comun, de la diverse organizații de analiști, de la insideri sau surse bine informate, cu privire la persoana pe care diferite țări membre ale Uniunii Europene și-ar dori-o în funcția de cancelar al Germaniei: actualul ministru de Finanțe în guvernul Angelei Merkel, Olaf Scholz (SPD), sau favoritul doamnei Merkel, Armin Laschet (CDU), sau poate chiar candidata anti-Merkel, Annalena Baerbock (Partidul Verzilor ecologiști).
Politica europeană nu a jucat un rol nici în campania electorală, nici la dezbaterile televizate în trei. Ce planuri legate de UE ar avea cei trei candidați principali rămâne deocamdată neclar.
Franța
Emmanuel Macron (Franța) se poate bucura. Până când noul cancelar german își va forma noua coaliție de guvernare, Macron va fi cel mai puternic lider din UE.
El va conduce Uniunea când Franța va deține președinția prin rotație a Consiliului European, în primul semestru din 2022, și va fi implicat la rândul său în campania electorală pentru prezidențialele din aprilie 2022, candidând pentru un nou mandat.
Cancelarul Angela Merkel nu a prea sprijinit viziunile europene mărețe ale lui Macron.
Extinderea instituțiilor europene și relaxarea politicilor fiscale în Uniune nu au fost inițiative pe care Merkel le-a susținut prea înflăcărat.
Doar la senzaționala răzgândire în privința acceptării datoriilor comune în blocul comunitar a arătat Merkel că lucrează mână în mână cu președintele Franţei.
Cu Olaf Scholz i-ar putea fi ceva mai ușor lui Macron, cel puțin când vine vorba de bani: Scholz se prezintă, de altfel, ca fiind politicianul care ar fi pus de fapt bazele fondului european de reconstrucție post-coronavirus bazat pe datorii comune.
Scholz împărtășește și ideea lui Macron privind necesitatea "suveranității" europene în domenii ca apărarea, politica industrială și protecția climei.
Dar și Armin Laschet este pe aceeași lungime de undă. Candidatul CDU a vizitat, ca și Scholz, Palatul Elysee în campania electorală și s-a prezentat ca un fel de combinație între Macron și Merkel.
Pentru Laschet, originar din Aachen, orașul din cel mai vestic colț al Germaniei, Parisul ar fi mai aproape decât Berlinul. Ministrul francez pentru Afaceri Europene, Clement Beaune, a reamintit marți de mult evocata locomotivă germano-franceză în UE:
"În Europa nu ești niciodată puternic de unul singur... Nu putem să ne descurcăm fără Germania, Germania nu se poate descurca fără noi". Adică: indiferent cine va ajunge cancelar, Parisul și Berlinul vor colabora. Candidata Baerbock nu s-a deranjat să se deplaseze până la Paris.
"Palatul Elysee nu este un loc pentru campanie electorală", a afirmat ea. Unii ar spune însă că nici măcar nu ar fi fost invitată să viziteze reședința prezidențială franceză.
Polonia
Mateusz Morawiecki (Polonia) se va supăra că era Merkel se termină și că s-ar putea confrunta cu o poziție mai fermă a noului șef de guvern german în ceea ce privește statul de drept și valorile europene.
Premierul polonez de la partidul național-conservator PiS se află într-o dispută de durată cu Comisia Europeană și Curtea Europeană de Justiție, din cauză că reforma Justiției din Polonia încalcă dreptul european.
Fostul consilier al lui Morawiecki, filosoful și lobbyistul Tomasz Krawczyk, a declarat pentru DW că pentru Varșovia va deveni mai greu, deoarece noul executiv de la Berlin, indiferent de culoarea politică, va avea mai puțină reținere față de Polonia. Merkel ar fi o politiciană care "înțelege Polonia".
Comisia Europeană va avea în curând la Berlin un aliat mai dur, se așteaptă Krawczyk. Armin Laschet a vizitat Polonia în campania electorală și a menționat ceva neclar legat de găsirea de "soluții practice" în disputa privind respectarea statului de drept.
Annalena Baerbock va sprijini cu siguranță poziția dură față de Polonia adoptată de colegii ei ecologiști din Parlamentul European, care critică des Varșovia din cauza politicii nefavorabile în privința comunității LGBTQ.
Baerbock ar fi ideală pentru premierul polonez din partea PiS într-un alt aspect: ea se opune proiectului energetic germano-rus Nord Stream 2, unul respins categoric de Polonia. Laschet vrea ca proiectul să fie finalizat și dat în folosință. Scholz ezită între "să-l finalizăm, deși nu avem neapărat nevoie de el".
Cei șase cu așteptări pozitive
Șefii de guvern social-democrați din Suedia, Finlanda, Danemarca, Malta, Spania și Portugalia s-ar bucura mult dacă Olaf Scholz ar deveni, după 16 ani de guvernare conservatoare, noul cancelar social-democrat al Germaniei.
Ar fi un mare succes pentru socialiștii europeni, care au pierdut masiv teren în ultimii 10 ani și care se află pe un curs ușor ascendent în ultima perioadă.
Pe de altă parte, alte opt guverne conservatoare din Uniune ar regreta dacă țara cea mai mare din blocul comunitar ar urma să fie condusă de altcineva decât creștin-democrați.
Populația
Și oamenii din Europa? Potrivit unui sondaj al think-tank-ului "European Council on Foreign Relations", majoritatea europenilor chestionați o apreciază pe Angela Merkel, pentru că personifică încrederea și stabilitatea în perioade de criză.
Oamenii din Europa așteaptă aceleași lucruri de la viitorul guvern german, inclusiv menținerea unei politici financiare prudente. Majoritatea europenilor consideră însă la final "epoca de aur" a Germaniei.
Expertul
Și cum se vede situația la Bruxelles? Germania rămâne statul membru cel mai mare, cel mai performant economic și cel mai influent - indiferent cine se află la cancelaria federală.
Nu va exista o schimbare majoră în politica europeană a Germaniei, crede directorul organizației "European Policy Centre", Janis Emmanouilidis, în dialog cu DW.
"Ar fi frumos dacă ar exista o idee clară privind direcția în care trebuie să se îndrepte UE. Ar fi de dorit o astfel de orientare. Nu am însă speranțe prea mari că așa ceva va veni de la Guvernul de la Berlin."
Funcționarii germani de la Bruxelles sunt caracterizați de o relaxare practică: activitatea va continua fără schimbări, indiferent cine câștigă alegerile. Marile decizii vor fi amânate până când noii lideri germani se vor obișnui cu rutina în fruntea țării. După aceasta, rămâne de văzut...
Autor: Bernd Riegert
Citește și:
