Alegerile din Germania sunt cu final deschis. Mulţi alegători încă nu s-au decis pe cine să voteze. Viitoare coaliţii complicate, o campanie ternă şi vidul generat prin plecarea Angelei Merkel sunt câteva din explicaţii.
Potrivit unui sondaj publicat de cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, patru din 10 germani nu s-au decis încă ce partid să voteze.
Profesorul de politologie Thomas Gschwend de la Universitatea Mannheim nu este deloc surprins. El este implicat în proiectul demoscopic zweitstimme.org, urmărind alegerile pentru ziarul Süddeutsche Zeitung, şi susţine că procentajul mare de indecişi se datorează "noii situaţii", apărute prin plecarea din funcţie a Angelei Merkel.
„Nu avem o competiţie cu un titular la Cancelaria Federală. Şi avem trei partide în loc de două care vor să-şi instaleze candidatul în această funcţie. În plus, nu este deloc clar, nici pe departe, ce coaliţie de guvernământ se va alcătui în cele din urmă. De aceea eu înţeleg de ce sunt foarte mulţi alegători nehotărâţi încă”, a declarat el.
Katja Hoyer, istoric de profesie, afirmă că electoratul este indecis şi din cauza campaniei electorale terne. „Cred că principala problemă este aceea că niciun partid nu oferă soluţii noi sau creative pentru vechile probleme. În timpul mandatelor Angelei Merkel au rămas neatinse o sumedenie de probleme vitale, cum ar fi calitatea vieţii, finanţarea asistenţei sociale sau mobilitatea socială. De asemenea au apărut tensiuni suplimentare prin criza refugiaţilor din 2015. Şi niciun partid nu pare să vină cu idei noi şi fezabile”, a declarat ea.
„Mai mult decât atât, nici candidaţii la vârf nu sunt carismatici din cale afară, şi mulţi dintre nehotărâţi nu-i vor pe niciunul din ei”, a adăugat Hoyer.
Un vot non-binar în vidul apărut prin plecarea lui Merkel
În trecut, în ciuda sistemului multipartit, alegerile la nivel federal au fost fundamental binare. Un candidat mai conservator din partea formaţiunilor CDU şi CSU intra în cursă împotriva unui candidat mai social-democrat din partea SPD. Un alegător conservator moderat şi un liberal susţinător al pieţei libere înţelegeau că votul lor va fi în beneficiul CDU în viitoarele negocieri privind realizarea coaliţiei de guvernământ. În acelaşi timp, un alegător ecologist înţelegea că votul său va fi în sprijinul SPD, partenerul de coaliţie favorit al ecologiştilor. Alegătorii partidului socialist Die Linke (Partidul Stângii) şi cei ai formaţiunii populiste de dreapta AfD înţelegeau, de asemenea, că prin votul lor se va face auzit protestul lor de pe băncile opoziţiei din Bundestag.
Dar în 2021 există trei candidaţi de frunte care vor funcţia de cancelar, unul şi din partea ecologiştilor, care s-a şi aflat în luna mai în fruntea sondajelor, cu 26 la sută din intenţiile de vot. Este de asemenea posibil ca orice coaliţie funcţională să necesite un partid în plus, faţă de coaliţiile care au tot existat începând cu anii 1960.
Politologul Gschwend crede, de asemenea, că insatisfacţia electoratului legată de campania electorală neconvingătoare se reflectă şi în sondajele actuale. „Oamenii nu sunt deloc mulţumiţi de substanţa campaniei. Dacă ne uităm la sondaje începând din primăvară, constatăm suişuri şi coborâşuri spectaculoase. Fiecare din cele trei partide a fost la un moment dat în frunte, şi asta este extrem de neobişnuit”, a explicat el.
Amintiţi-ne: cine reprezintă continuitatea şi cine schimbarea?
Indecizia electoratului este provocată şi de faptul că nu se ştie precis ce platformă are fiecare candidat în parte. Nu trebuie uitat că CDU, CSU şi SPD au guvernat ţara împreună în ultimii patru ani.
Gschwend afirmă că a fost "o mare greşeală" din partea CDU să creadă că Armin Laschet va câştiga cu siguranţă fotoliul de cancelar în calitate de candidat al continuităţii, la capătul erei Merkel. În timp ce platforma lui Laschet seamănă în linii mari cu platforma lui Merkel, personalitatea sa contrastează cu cea a primei femei-cancelar.
„Trebuie să ştiţi că electoratul care votează CDU este doar o parte din electoratul Angelei Merkel. Ea a primit o sumedenie de voturi cu precădere din partea femeilor. Eu numesc acest electorat votanţii lui Merkel sau creştin-democraţii lui Merkel”, a explicat Gschwend.
Institutul său demoscopic a speculat cine ar putea câştiga acest electorat mai puţin conservator şi tradiţionalist, gândindu-se la început că favorită ar putea fi candidata de frunte a ecologiştilor, Annalena Baerbock. Dar campania defectuoasă a lui Baerbock a deschis uşa pentru SPD şi pentru candidatul de frunte al acestei formaţiuni, Olaf Scholz, fiindcă CDU nu are răspunsuri convingătoare.
Scholz a fost ani de zile ministru în cabinetul Merkel şi este vicecancelar din anul 2018. Iar Katja Hoyer consideră că el a câştigat teren fiindcă a reuşit să uzurpe de la CDU mantia continuităţii. „Cred că Olaf Scholz va beneficia de pe urma nemulţumirii generale. Prezentându-se drept candidat sigur al continuităţii, el pare a fi cel mai puţin abraziv. Poate că nu reuşeşte să-i entuziasmeze pe oameni, dar el nu va veni cu ceva radical diferit de status quo-ul actual, care nu pare ideal, dar măcar pare stabil. Însă el nu va mai creşte peste nivelul la care se află acum în sondaje, fiindcă partidul său SPD este în continuare foarte nepopular”, a explicat ea.
Cine ar mai putea profita?
În fine, indecişii nu s-au hotărât încă şi pentru că nu ştiu ce alianţe s-ar putea forma după alegerile de duminică. „Coaliţiile sunt impredictibile. În acest moment se pare că va fi o coaliţie formată din trei partide, care este posibil să fie condusă de candidatul de frunte al partidului care se va clasa pe locul doi”, a explicat Hoyer.
„Dacă oamenii simt puternic că un anume partid trebuie ţinut departe de guvernare, acest lucru le va influenţa intenţia de vot. Şi Armin Laschet exact acest lucru încearcă să speculeze prin campania sa împotriva unei alianţe guvernamentale social-democrat-ecologiste, cu sprijin suplimentar din partea formaţiunii socialiste Die Linke. Dar el uită că Die Linke nu-i mai sperie pe oameni aşa cum îi speriau cândva comuniştii. De aceea cred mai degrabă că electoratul de stânga va vota SPD pentru a ţine departe de guvernare formaţiunile CDU şi CSU”, a declarat ea.
În opinia lui Gschwend, chestiunea viitoarei coaliţii este atât de opacă încât nu ar „paria pe nimic”. Votul tactic este practic imposibil anul acesta. Cel puţin un membru al viitoarei coaliţii se va trezi în cele din urmă cu un partener de guvernare contra naturii sau măcar neaşteptat. Aceasta dacă nu cumva ecologiştii şi social-democraţii vor reuşi în cele din urmă să contrazică previziunile şi să câştige suficiente mandate în Bundestag pentru a guverna în tandem.
Gschwend spune că este surprins de cât de mulţi dintre vecinii săi, pe care îi credea alegători tipici ai conservatorilor, i-au povestit că au de gând să-i voteze pe ecologişti, şi de aceea se întreabă dacă nu cumva rezultatul lor din sondaje nu este subestimat.
La sfârşitul săptămânii, indecişii vor fi siliţi să aleagă şi sondajele se vor transforma în rezultate, dar viitoarea structură a coaliţiei va mai rămâne incertă pentru un timp.
Mark Hallam, Deutsche Welle