Austria, care blochează intrarea deplină în Schengen pentru România, a primit portofoliul de afaceri interne și migrație. Statele baltice au primit portofolii puternice. Mai puțin de succes este percepută a fi prezența României, care ar putea aștepta până în 2026 un Schengen cu drepturi depline.
România a primit un portofoliu din categoria celor pe care nu le vrea nimeni și care întotdeauna sunt distribuite ultimilor veniți. Statele care au primit portofolii bune le-au primit fiindcă au avut candidați puternici, credibili și vocali.
Este o regresie a importanței României, spune eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL/PPE) într-un interviu acordat spotmedia.ro la Strasbourg, în timpul sesiunii în care Ursula von der Leyen a prezentat protofoliile atribuite statelor membre.
De ce votează est-germanii extremiști și narațiuni rusești?
Această nouă legislatură a Parlamentului European a stat sub semnul pericolului extremismului în Uniunea Europeană. Cum estimați acest pericol acum, după alegeri, ținând cont și de rezultatul din cele două landuri din Germania, alegeri regionale și sondajele pe care le avem acum pentru alt land, unde sunt alegeri duminică?
Eu am spus dinaintea alegerilor europarlamentare că forțele pro-europene vor câștiga aceste alegeri europarlamentare, vom fi majoritare, vom forma o coaliție, vom conduce Uniunea Europeană, iar extremiștii vor fi izolați, marginalizați, minoritari în noul Parlament European.
Vedem că aceste acești extremiști nu se înțeleg între ei, nu vor să stea împreună la aceeași masă și fiindcă sunt toxici unul pentru altul, nu a avut loc o creștere semnificativă a lor la alegerile din 9 iunie, dar a fost totuși o ușoară creștere față de alegerile din 2019. Și acest lucru e îngrijorător.
A fost o creștere de trei-patru procente, care, repet, îi face să fie minoritari. Sunt izolați, sunt marginalizați, nu contează, dar trei-patru procente acum, trei-patru procente, peste 5 ani, încă trei-patru procente peste 10 ani, ne-ar duce într-o zonă în care nu vrem să fim.
De aceea, fenomenul, deși diferă ca anvergură de la stat la stat, există și trebuie combătut.
Trebuie să spunem oamenilor de ce sunt un pericol. Trebuie să spunem cum ei, atacând Uniunea Europeană, atacând instituțiile democratice, de fapt, fac exact ceea ce autocrații din afara Uniunii Europene, în special Federația Rusă, așteaptă de la ei.
Trebuie să spunem oamenilor că nu au soluții.
La alegerile din Germania de Est, la care ați făcut referire, au fost două regiuni și urmează a treia regiune duminică, acum, pe 22 septembrie. Acolo a existat întotdeauna, după căderea comunismului, extremă stângă, antieuropeană semnificativ.
Acum vedem că oamenii au migrat de la extrema stângă la extrema dreaptă. Ce încerc să spun este că aceste extreme, de fapt, sunt mult mai asemănătoare, propagă mesaje bazate pe ură, pe diviziune, pe populism.
Deși în acele regiuni s-au creat locuri de muncă, s-a investit, infrastructură s-a îmbunătățit, totuși, oamenii se simt lăsați în urmă. Mesajul antisistem prinde oamenilor acolo. Nici nu le-a fost explicat faptul că Rusia de la începutul anilor ’90, a lui Mihail Gorbaciov, care a permis reunificarea Germaniei și unitatea Europei, nu are nimic în comun cu Rusia agresivă a lui Vladimir Putin.
Oamenii din Germania de Est au probabil o anumită nostalgie față de Federația Rusă, comparabilă într-un fel și cu nostalgia noastră greșită pentru ceea ce a fost exact înainte de 1989.
Trebuie explicat oamenilor acolo de ce Federația Rusă este o amenințare pentru modul nostru de viață european, bazat pe bunăstare, pe libertate. Acest lucru nu cred că a fost explicat oamenilor destul de clar până acum.
Sunt trei teorii privind alegerile din Germania, o țară pe care o cunoașteți foarte bine. Este această teorie a resentimentului est-german și există o întreagă literatură scrisă despre asta, poate necunoscută în afara Germaniei. Există teoria amestecului rusesc. Dar Rusia, după cum știm, nu inițiază musai ceva, ci mai degrabă adâncește niște falii care există. Și există această teorie a abandonării unui anumit electorat și în special electoratul tânăr care n-a trăit în Germania de Est de către partidele mainstream și prin mesaje și prin temele pe care le pune pe masă. Care a contat cel mai mult?
Cred că toate trei și într-un fel am făcut referire la faptul că o parte din oameni se simt abandonați acolo. Există o diferență între landurile din fosta Germanie de Est și landurile din fosta Germania de Vest. Extremiștii anti-europeni trec de 30% în Germania de Est, nu trec de 10% în Germania de Vest.
Deci există această această diviziune. Cu siguranță trebuie să le explicăm tinerilor, în primul rând, că ei sunt principalii beneficiari ai procesului de integrare europeană. Tinerii astăzi pot alege să studieze unde vor în Europa, să trăiască unde vor în Europa, să muncească unde vor în Europa, trebuie să le explicăm ce ar însemna slăbirea Uniunii Europene, inclusiv pentru bunăstarea lor.
Noi în România, de bine, de rău, am mai auzit de la părinți, am mai auzit de la bunici despre lipsa de libertate. Germania are o generație de oameni politici care nu a trăit în penurie, cu lipsuri.
În Germania de Vest, după cel de-Al Doilea Război Mondial, aceste lucruri nu au mai existat. Europa de Vest, spre deosebire de Europa de Est, e condusă de oameni politici care nu au crescut cu deprinderea de a lupta pentru valori, de a lupta pentru democrație, pentru libertate.
Și, de aceea, probabil evaluarea liderilor politici puternici cu viziune din Europa de Est privind pericolele Federației Ruse a fost mai precisă și a fost mai corectă față de evaluarea pe care au avut-o în statele din din Europa de Vest.
Viktor Orban nu e doar calul troian al lui Putin, este o copie a lui Putin
Cum Vestul a închis ochii la Rusia, deci nu Estul și nu țările ex-comuniste?
Deci două lucruri vreau să spun aici. Unul este datoria pe care Germania a simțit-o față de Rusia începând cu începutul anilor '90, pentru faptul că Mihail Govaciov a înlesnit reunificarea Germaniei. Ea nu mai este justificată față de Vladimir Putin, un stat agresor care cu cât se apropie mai mult de granița Uniunii Europene, cu atât pune mai mult în pericol siguranța noastră.
Apoi, cred că gândirea vest-europeană, inclusiv germană, care spunea că apropierea economică față de Federația Rusă, de regimuri autoritare, îi va face pe ei să devină ca noi, a fost greșită.
Aceste regimuri s-au întărit, din punct de vedere economic, sunt destul de slabe, dar din punct de vedere al acaparării puterii în stat s-au întărit.
Viktor Orban este doar un exemplu. Viktor Orban este mai mult decât calul troian al lui Vladimir Putin în Uniunea Europeană. El este o copie a lui Vladimir Putin în Uniunea Europeană. Și astfel de cai troieni avem în mai multe state membre ale Uniunii Europene. Din fericire, nu la guvernare.
Germania are această politică. Atunci când un partid extremist tinde să urce prea mult, se formează un zid, un anumit cordon sanitar în jurul acelui partid și este izolat. Uniunea Europeană nu pare că face același lucru cu Viktor Orban, dar autocrații între ei par a ști cum să folosească ei acest concept al cordonului sanitar. De asta nu funcționează sancțiunile economice, nu? Autocrații se susțin între ei.
Așa a fost mereu. La nivelul Uniunii Europene, Viktor Orban este mai slab și mai izolat decât a fost oricând. Are în continuare blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. În timp ce în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene oamenii au acces la fondurile europene, inclusiv din Mecanismul European de Redresare și Reziliență. El nu câștigă nimic, el pierde din tot acest conflict pe care îl înscenează.
Migrația încurcă Schengen
Și, totuși, această strategie a alimentării fricilor funcționează și în regimuri liberale. Mă uit acum înspre Germania. Suntem la Strasbourg. Germania a reintrodus controale la frontiere, mizând pe aceeași strategie a dușmanului extern care vine și atacă cetatea asediată, aici imigrantul.
Spre deosebire de Ungaria, în Germania realmente există un număr mare de imigranți, mulți dintre ei ilegali.
Fiindcă ce a făcut Viktor Orban la Budapesta, el de fapt nu a păzit în realitate frontiera externă a Ungariei. Și când au intrat migranți în Ungaria, chiar și ilegal, calea spre Austria, Germania, Europa de Vest le-a fost deschisă.
Deci el nu are mulți migranți ilegali în Ungaria, aceștia nevrând să rămână să trăiască în Ungaria, vrând să trăiască în statele mai bogate în Europa de Vest și de Nord. Din cauza faptului că Viktor Orban și alte state de la frontiera externă a Uniunii Europene nu au protejat bine frontiera externă, sunt în Uniunea Europeană oameni care nu ar trebui să fie, care nu au dreptul legal de a fi.
Eu am spus întotdeauna, refugiații ale căror case sunt bombardate au dreptul legal de a veni în Uniunea Europeană. Dar sunt și oameni care au venit ilegal, nu au dreptul de a se afla în Uniunea Europeană și orice e ilegal trebuie combătut. Acești oameni trebuie trimiși înapoi.
În Germania este o problemă reală cu migrația ilegală și aceasta trebuie combătută.
Decizia Germaniei de acum de a impune control la frontiera externă nu ajută. Germania trebuie să întoarcă în țările lor de origine refugiații care nu au dreptul să rămână pe teritoriul Germaniei și să contribuie mai mult la protejarea corespunzătoare a frontierei externe a Uniunii Europene.
Nu putem avea o Europă fără frontiere interne, în care să continuăm să călătorim liber în interior, dacă frontiera externă nu e bine păzită, dacă nu știm cine vine, de unde vine, cu ce gând vine, unde merge.
Nu pare că România va intra pe deplin în Schengen prea curând?
Am adoptat în primăvara acestui an o mare reformă a pactului pentru migrație și la nivel european decizii care vor intra în vigoare la începutul anului 2026. Aceste decizii sunt bune. Prin aceste decizii vom putea proteja mai bine frontiera externă. Aceste decizii vor fi o bază legală bună pentru a întoarce refugiaați în țările lor de origine ș.a.m.d. Problema sunt aceste 15 luni, până în anul 2026.
Deci rămânem în afara Schengen până în 2026?
Nu cred asta. Cred că dacă acel ultim stat care în mod nejustificat și pe baze politice interne își ridică vetoul, cred că putem avea aderarea României la spațiul Schengen în următoarele luni.
Nu cred că trebuie exclus acest lucru. Ce încerc să spun este legislația expirată de acum, care e corectată prin deciziile pe care le-am luat, dacă intră în vigoare doar la începutul anului 2026, ne păstrează în această stare de neclaritate. Și atunci, într-o situație de criză, Germania a luat această decizie, repet nejustificată, incorectă.
Totuși, populiștii ajung la electorat, pentru că asta este problema și în Germania de Est. Politicienii mainstream nu au ajuns la electorat.
În primul rând, trebuie să ne gândim foarte bine care sunt sursele de informare pe care le folosim și dacă folosim doar surse de informare care certifică viziunea noastră despre lume, ne radicalizăm și riscăm să dăm crezare populiștilor, populiști fiind de mai multe feluri.
Sunt și populiști care spun lucruri neadevărate, incorecte, mincinoase, care nu fac neapărat rău, dar tot manipulează oamenii tinerii, inclusiv. Îmi aduc aminte, în campania pentru alegerile europarlamentare din România, aveam un politician populist pro-european care spunea: vreau dublarea burselor Erasmus. Sună bine, dar nu vei putea face acest lucru. Nu există bani la nivel european pentru asta.
Dar bursele Erasmus sunt mici, nu acoperă nici cazarea unui student.
Și eu mi-aș dori ca salariul fiecăruia să fie dublu, ca prețul înghețatei să fie la jumătate, ca prețul ciocolatei să fie la jumătate. Dar nu se poate.
Influența României a scăzut
Pentru că am vorbit puțin de spațiul Schengen și de faptul că România încă e ținută în afară. Vreau să vorbim puțin despre influența reală pe care România o are sau nu. Avem o nouă Comisie Europeană. România a primit un portofoliu despre care se spune că nu are foarte multă forță la nivelul întregii Uniuni. Asta spune ceva despre influența pe care o are România ca țară, despre influența pe care o are Guvernul?
Premierul Ciolacu a negociat, înțeleg, atât portofoliul, cât și pe zona comisarului și rezultatul este evident. Nu a influențat deloc procesul de formare a Comisiei Europene. Nu a reușit să obțină pentru România niciun portofoliu important și niciun portofoliu relevant pentru România.
Ne-a spus public în luna iulie că își dorește un portofoliu economic. Vine cu un portofoliu social, care este exact opusul unui portofoliu economic. Ne-a spus că își dorește portofoliul deținut actualmente de fostul prim-ministru al Italiei, portofoliu prin care se veghează la resetarea regulilor europene privind deficitul.
România avea avantaje competitive în domeniul politicii de extindere și vecinătate. Suntem singurul stat vecin cu Ucraina, Republica Moldova, dar și cu Balcanii de Vest.
În același timp, am jucat un rol în integrare, în apropierea de integrare a acestor state de Uniunea Europeană în domeniul apărării. Două domenii unde vedem acum doi comisari puternici din state din Europa de Est, un fost prim-ministru leton, comisar european pentru extindere, și un fost prim-ministru lituanian, comisar pentru apărare, amândoi oameni politici pro-europeni, de centru-dreapta, din Partidul Popular European.
Ciolacu a eșuat atât cu portofoliul, cât și cu candidatul și obține un portofoliu din categoria portofoliilor pe care nu le vrea nimeni și care întotdeauna sunt distribuite ultimilor veniți. Deci este un eșec.
Este un eșec al României, pentru că spuneți că țări baltice au primit portofolii puternice legate de securitate, pentru că sunt în proximitatea războiului din Ucraina. România nu. Strategia României, știți bine, a fost aceea de “facem și nu spunem”. Am auzit asta și de la președinte, și de la Guvern, și de la Ministerul Apărării. România face, dar tace. A fost o strategie bună?
Statele care au primit portofolii bune le-au primit fiindcă au avut candidați puternici, credibili și vocali. Aveți dreptate, și fiindcă au avut un avantaj competitiv în acel domeniu și fiindcă au putut convinge că pot gândi european, pot oferi soluții europene.
Eu am fost în ultimii cinci ani de zile președintele delegației Parlamentul European pentru relația cu Republica Moldova. Sigur că avem priorități bilaterale între România și Republica Moldova.
Deci statele care au obținut ceva au venit cu candidați puternici, au avut un parcurs impecabil în acel domeniu, inclusiv luări de poziții publice articulate și au prezentat o viziune și garanții practice.
Asta vine după toată această odisee a unei funcții europene și pentru președintele Klaus Iohannis. Sunt practic percepute ca două ratări, una după cealaltă. A coborât România în ceea ce privește influența ei în UE?
Pentru pozițiile de top, riscul este întotdeauna foarte mare, fiindcă contează echilibrul politic, echilibrul geografic, echilibrul de gen.
Poți reuși sau nu, neținând neapărat de tine. Deci nu aș vedea neapărat un eșec personal aici. Categoric. Cert este că în ultimele trei Comisiei Europene, România a avut portofolii rezonabile ca importanță, chiar importante - agricultura, politica de coeziune și transporturi.
Cu acest nou portofoliu avem un portofoliu slab, un comisar fără capacitate de penetrare. Ați vorbit de comunicare, un comisar care nu pare a fi un comunicator născut, capabil să se impună în spațiu mediatic complicat de la nivel european. Deci e clar că este o regresie a importanței României în ansamblu, cel puțin la nivelul Comisiei Europene.
Transcris cu aplicația VatisTech