Ursula von der Leyen se află în fața celei mai mari provocări la adresa credibilității UE din ultimele decenii, odată cu ancheta de fraudă care lovește doi dintre cei mai importanți oficiali de la Bruxelles și care riscă să declanșeze o criză amplă.
La un an după ce a început cel de-al doilea său mandat la conducerea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deja criticată pentru lipsa de transparență și aflată în relații tensionate cu serviciul diplomatic al UE, trebuie acum să evite să fie prinsă într-un scandal care își are originea în primii ani ai mandatului ei anterior.
Anunțul Parchetului European potrivit căruia fosta șefă a diplomației UE și un diplomat de rang înalt care lucrează în prezent în Comisia condusă de von der Leyen au fost reținuți marți a fost imediat speculat de criticii acesteia, care cer organizarea unei a patra moțiuni de cenzură.
„Credibilitatea instituțiilor noastre este în joc”, a declarat Manon Aubry, copreședinta grupului Stânga din Parlamentul European.
Dacă se confirmă, acuzațiile ar declanșa cel mai mare scandal din Bruxelles de la demisia în bloc a Comisiei Jacques Santer, în 1999, în urma unor acuzații de proastă gestionare financiară.
Poliția i-a reținut pe fostul vicepreședinte al Comisiei, Federica Mogherini, politiciană de centru-stânga care a condus serviciul diplomatic al UE (SEAE) între 2014 și 2019, și pe Stefano Sannino, înalt funcționar italian care a fost secretar general al SEAE din 2021 până când a fost înlocuit anul acesta.
Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, a transmis că are „suspiciuni puternice” că procedura de achiziție din 2021-2022 privind înființarea unei academii diplomatice atașate Colegiului Europei, unde Mogherini este rector, nu a fost corectă și că faptele, dacă vor fi demonstrate, „ar putea constitui fraudă în achiziții publice, corupție, conflict de interese și violarea secretului profesional”.
Potrivit a patru oficiali europeni citați de Politico, cazul riscă să agraveze relațiile deja tensionate dintre von der Leyen și actuala șefă a serviciului diplomatic european, Kaja Kallas. Anul acesta, Sannino a părăsit funcția de secretar general al SEAE și a preluat un rol important în Comisia von der Leyen.
Un oficial european a apărat-o pe von der Leyen și a arătat cu degetul spre SEAE, un organism autonom în cadrul tratatelor UE, aflat sub autoritatea lui Kallas - unul dintre cei 27 de comisari europeni.
„Știu că cei care nu o plac pe von der Leyen vor folosi asta împotriva ei, dar ei folosesc orice împotriva ei”, a spus oficialul.
„Pentru că președinta von der Leyen este cel mai vizibil lider de la Bruxelles, i se pune totul în cârcă. Iar faptul că ar putea înfrunta o moțiune de cenzură pentru ceva ce ar fi putut face Serviciul de Acțiune Externă nu este corect. Ea nu răspunde pentru toate instituțiile.”, a adăugat el.
Mogherini, Sannino și o a treia persoană nu au fost puși sub acuzare, iar reținerea lor nu presupune vinovăție. Un judecător de instrucție are 48 de ore de la începerea audierilor pentru a decide pașii următori.
Comisia a refuzat să comenteze în legătură cu Sannino. Colegiul Europei a evitat să răspundă întrebărilor privind Mogherini, dar a transmis într-un comunicat că rămâne „angajat la cele mai înalte standarde de integritate, corectitudine și conformitate – atât în domeniul academic, cât și administrativ”.
„Un serial polițist”
Ancheta vine într-un moment în care partidele eurosceptice, populiste și de extremă dreapta profită de nemulțumirea alegătorilor, în timp ce UE pune presiune pe state din interiorul și din afara blocului cu privire la propriile scandaluri de corupție.
„E ciudat cum Bruxelles-ul dă lecții tuturor despre ‘statul de drept’, în timp ce propriile instituții arată mai degrabă ca un serial cu crime decât ca o uniune funcțională”, a ironizat pe X Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar.
Eurodeputatul român Gheorghe Piperea, membru al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, care a inițiat o moțiune de cenzură împotriva lui von der Leyen în iulie, a declarat pentru Politico că ia în calcul declanșarea unei noi proceduri.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus pentru presa de stat că oficialii UE „preferă să ignore propriile probleme, în timp ce dau constant lecții tuturor celorlalți”.
Scandalurile de corupție care au zguduit UE
UE încearcă să se desprindă de o serie de scandaluri de corupție apărute în acest deceniu. Perchezițiile de marți vin după scandalul „Qatargate” din 2022, în care statul din Golf a fost acuzat că a încercat să influențeze eurodeputați prin mită și cadouri, precum și după ancheta din acest an privind activitățile de lobby ale gigantului chinez Huawei în Europa.
Aceste anchete i-au vizat pe membrii Parlamentului European, iar la acea vreme, oficialii Comisiei s-au grăbit să arate cu degetul spre legislativ și să se distanțeze.
Dar Comisia nu a fost imună la suspiciuni. În 2012, comisarul pentru sănătate, John Dalli, a demisionat în urma unui scandal de lobby din industria tutunului.
Von der Leyen însăși a fost criticată de Tribunalul UE anul acesta pentru că a refuzat să facă publice mesajele text schimbate cu CEO-ul Pfizer în timpul pandemiei de Covid-19.
Revelațiile de marți sunt însă mai periculoase pentru Comisie, având în vedere profilul extrem de ridicat al suspecților și gravitatea acuzațiilor.
„Impact dezastruos”
După ce a fost vicepreședintă a Comisiei și șefă a SEAE, Mogherini a fost numită rector al Colegiului Europei în 2020, în ciuda criticilor că nu ar fi fost calificată, nu îndeplinea criteriile și intrase în competiție cu luni întârziere. În 2022 a devenit directoarea Academiei Diplomatice a UE, proiectul aflat în centrul perchezițiilor de marți.
Sannino, diplomat italian, a fost cel mai înalt funcționar al SEAE, iar acum este director general pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Golf în cadrul Comisiei.
Cristiano Sebastiani, reprezentant al personalului din unul dintre principalele sindicate ale UE, Renouveau & Démocratie, a avertizat că, dacă se confirmă, acuzațiile vor avea „un impact dezastruos asupra credibilității instituțiilor în cauză și, mai larg, asupra percepției cetățenilor față de toate instituțiile europene”. El a spus că a primit „zeci de mesaje” de la angajați preocupați de reputația lor.
„Nu este bine nici pentru instituțiile europene, nici pentru serviciile Comisiei. Nu este bine pentru Europa, deturnează atenția de la alte subiecte”, a spus un oficial al Comisiei, sub protecția anonimatului. „Induce ideea de elitism, de rețea informală de favoruri. Iar Mogherini a fost unul dintre cei mai de succes înalți reprezentanți – nu este deloc bine în ceea ce privește diplomația publică.”
G.P.