Președintele României, Klaus Iohannis, și-a construit o reputație internațională de campion al democrației, dar pe plan intern aceasta începe să dispară. Șeful statului este criticat că a acceptat un guvern considerat de mulți un teren propice pentru corupție și nepotism.
Cu doar câteva luni în urmă, Iohannis a primit prestigiosul premiu Carol cel Mare, acordat în orașul german Aachen, pentru meritele excepționale și contribuția la unitatea europeană, notează Politico într-o analiză.
Acest premiu a fost acordat anterior unor personalități istorice precum Winston Churchill, Vaclav Havel și papa Ioan Paul al II-lea.
Comitetul care i-a acordat acest premiu l-a lăudat pe Iohannis, pentru că „întruchipează valorile noastre europene comune, angajamentul nostru de a susține statul de drept european și viziunea noastră comună asupra unui viitor european”.
Mai mult, a fost descris drept „de neclintit” în parcursul pro-european și angajamentul în lupta anticorupție și respectarea separației puterilor în stat.
Susținătorii lui Iohannis s-au întors împotriva lui
Dar activiștii români pro-democrație, militanții anticorupție și academicieni, care l-au văzut cândva pe Iohannis ca pe un simbol al speranței, s-au întors împotriva lui după numirea noului guvern, compus din Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL).
Opozanții sunt îngrijorați că cele două partide vor împărți prada puterii și vor reduce eforturile de până acum de a lupta împotriva corupției, care a afectat România de la sfârșitul regimului comunist.
Deziluzia față de noul guvern, care a preluat mandatul luna trecută, ar putea avea consecințe grave, avertizează analiștii citați de Politico. Există riscul de a alimenta neîncrederea în autoritatea politică, un factor cheie al ratei scăzute de vaccinare împotriva Covid în România.
Totodată, ar putea stimula extrema dreaptă din România, sceptică față de vaccin, care a crescut în forță în ultimii ani. Iar regresele privind statul de drept ar putea pune în pericol accesul la fondurile UE.
În timp ce noua coaliție de guvernare a fost convenită între cele două partide, persoane din interior spun că Iohannis a jucat un rol esențial în realizarea acesteia, încercând să pună capăt lunilor de criză politică.
Acest lucru a stârnit furie în rândul multor susținători ai președintelui, un fost primar al orașului Sibiu care a câștigat un prim mandat de șef al statului în 2014, cu un discurs de combatere a corupției și întărirea independenței Justiției. Apoi, a fost reales în 2019.
„Iohannis este autorul politic al acestei situații. Nu seamănă cu politicianul care a fost în primul său mandat de președinte”, a declarat Cristian Pîrvulescu, politolog și decan la Școala Națională de Studii Politice și Administrație Publică din București.
Cea mai rușinoasă trădare
ONG-urile și intelectualii au criticat noua coaliție, afirmând că este „cea mai rușinoasă trădare a unui vot popular după 1990”.
Acceptarea de către Iohannis a noului guvern – condus de Nicolae Ciucă, fost general de armată – a declanșat și discordie în PNL, unii membri retrăgându-se din partid.
În timp ce corupția este o problemă în întreaga politică românească, social-democrații au fost în mod deosebit afectați de acuzații și condamnări de corupție. Unii membri PNL spun că Iohannis a afectat grav partidul susținând o alianță de guvernare cu PSD.
Ludovic Orban, care a condus PNL până în septembrie anul acesta și a fost premier până la sfârșitul lui 2020, a denunțat noua coaliție drept o „fraudă morală și politică, fără nicio logică în spate”.
„În campania electorală din 2020, am avut un mesaj comun cu Iohannis – că votând PNL vei scăpa de PSD”, a declarat Orban, pentru Politico.
Cristian Ghinea, vicepreședintele partidului USR, care a fost ministru într-o alianță anterioară de guvernare cu liberalii, a spus că Iohannis „a avut un rol esențial în formarea coaliției PNL-PSD”.
Totuși, Radu Oprea, senator PSD și purtător de cuvânt al partidului, a negat orice negocieri cu Iohannis. El a spus că partidul său are o simplă „relație instituțională” cu președintele. „Nu avem un parteneriat”, a declarat el.
Oprea a spus că PSD a intrat la guvernare pentru a ajuta România într-o perioadă de criză. „Nu am făcut un calcul politic pentru a intra în această coaliție. Am intrat cu ideea că țara are nevoie de stabilitate”, a afirmat senatorul.
Iohannis nu iși asumă responsabilitatea
Într-un discurs susținut de Ziua Națională a României, pe 1 decembrie, Iohannis a recunoscut că „evenimentele din ultimele luni au accentuat un sentiment de neîncredere în clasa politică”, dar nu și-a asumat vreo responsabilitate pentru acest fenomen.
Administrația Prezidențială nu a răspuns solicitărilor Politico de a oferi un punct de vedere cu privire la acest articol.
În discursul său, Iohannis a mai spus că țara are nevoie de un guvern cu o susținere parlamentară puternică pentru a stopa inflația în creștere și pentru a lua măsuri anti-COVID.
Aproximativ 40% din populația României a primit două doze de vaccin împotriva Covid, una dintre cele mai scăzute rate din Europa.
Până acum, PSD s-a opus unor măsuri precum obligativitatea vaccinării. Analiștii consideră că poziția social-democraților se explică, în primul rând, prin faptul că sunt îngrijorați că ar putea pierde electorat în favoarea AUR.
Numirea lui Vicol, criticată vehement
Numeroase critici sunt și cu privire la numirea Laurei Vicol, avocat și deputat social-democrat, în fruntea comisiei juridice din Parlament.
Înainte de a câștiga mandatul de deputat, Vicol a reprezentat mai mulți clienți cu presupuse legături cu crima organizată, inclusiv persoane care ispășesc acum pedepse pentru infracțiuni precum răpire, trafic de persoane, evaziune fiscală, șantaj.
În calitate de parlamentar, ea s-a declarat împotriva desființării unei secții de anchetă care vizează procurori și judecători (Secția Specială - n.red). UE, care are un program special de monitorizare a sistemului de justiție din România și Bulgaria (MCV - n.red.), a cerut desființarea secției pentru a asigura independența Justiției.
Unii liberali și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la numirea lui Vicol, a cărei comisie pe care o conduce are un rol cheie cu privire la Legile Justiției.
Și Cristian Ghinea, fostul ministru USR, a calificat nominalizarea lui Vicol „rușinoasă”.
Vicol, la rândul ei, s-a apărat spunând că este „mândră” de cariera sa, susține independența Justiției și a insistat că nu a încălcat niciodată regulile profesiei de avocat.
AUR, marele câștigător
Partidul de extremă-dreapta AUR este marele beneficiar al dezamăgirii față de noua coaliție. A avut sub 8% în sondaje când a ieșit pe scena politică, în urmă cu doi ani. Acum are 14 la sută, fiind pe locul trei în spatele social-democraților și liberalilor, precizează Politico.
Partidul își propune să câștige următoarele alegeri parlamentare, programate pentru 2024. „Creștem. Vom fi o opțiune pentru guvern”, a declarat liderul AUR, George Simion, pentru Politico.
Partidul promovează o viziune conservatoare a creștinismului, propovăduind valorile tradiționale ale familiei și criticând căsătoriile între persoane de același sex.
La câteva zile după interviul acordat Politico, Simion a fost surprins folosind o insultă homofobă pentru a descrie USR.
AUR este, de asemenea, antivaxxer. Deși nu le spune în mod explicit susținătorilor să nu se vaccineze, se opune certificatelor de vaccinare și oricăror restricții asupra persoanelor care nu au fost imunizate.
Barbu Mateescu, sociolog, vede cum publicul român își pierde încrederea în politicieni, pentru că „nu există valori politice pe care să se bazeze actuala coaliție”.
”Cele două mari partide și Iohannis confirmă narațiunea AUR privind clasa politică decadentă”, a spus Barbu Mateescu pentru Politico.