Iohannis, acrobat sau disperat? De ce intrarea PSD la guvernare nu înseamnă sfârșitul crizei politice

Pentru prima dată după un sfert de secol, social-democrații vor face parte dintr-un executiv chemat să rezolve probleme complicate ce țin de sănătatea publică și economie. Până acum, marile crize i-au prins în Opoziție. Decizia lor de a-și asuma guvernarea e riscantă și cu puțini sorți de izbândă.
Iohannis, acrobat sau disperat? De ce intrarea PSD la guvernare nu înseamnă sfârșitul crizei politice

Viorica Dăncilă a sperat până în ultima clipă că va rămâne prim-ministru, dar o majoritate de 238 de voturi, cu doar 5 mai multe decât minimul necesar, i-a spulberat speranța, iar premierul “de paie” impus de Liviu Dragnea își pierdea mandatul în data de 10 octombrie 2019.

Odată cu el, după aproape trei ani, PSD părăsea guvernarea, deși câștigase alegerile parlamentare din 2016 cu un scor zdrobitor, 45%.

Noul Guvern Orban, minoritar și liberal, n-a putut face prea multe vreme de un an, până la scrutinul din decembrie 2020. 

PSD avea cel mai mare număr de parlamentari, deși nu mai putea forma o majoritate, a controlat, prin blocarea sau amânarea multor inițiative legislative, acțiunile Guvernului Orban, care s-a trezit în mijlocul unei crizei sanitare de proporții globale.

PSD a avut din nou noroc. Tot valul de ură și neîncredere acumulat în societate în cei trei ani în care a fost la guvernare și a amenințat zi de zi stabilitatea României s-a lovit de zidul de restricții, suferință, boală și neîncredere generat de pandemie.

ADVERTISING

Social-democrații câștigă alegerile parlamentare din decembrie 2020 cu 3 procente în fața PNL (29% - 26%), dar rămân în Opoziție, formându-se o coaliție PNL-USR-UDMR. 

Noul guvern condus de Florin Cîțu supraviețuiește 8 luni, când, în urma demiterii bruște a ministrului Justiției Stelian Ion (USR) de către prim-ministrul liberal, coaliția se destramă, iar timp de aproape trei luni, România se află într-o criză politică.

Prin desemnarea lui Nicolae Ciucă pentru poziția de prim-ministru, făcută de Klaus Iohannis, PSD se întoarce la putere într-o perioadă de neliniște socială și incertitudine, controlând cea mai mare parte din Guvern - 9 ministere și secretariatul general.

Cei care se așteaptă la un partid reformat și responsabil vor fi dezamăgiți. 

Marcel Ciolacu n-a reușit să facă nicio schimbare importantă, dar prin această revenire și-a consolidat poziția. Deci, în opinia mea, cea mai importantă transformare va fi a lui Ciolacu și nu a PSD.

Mai e ceva interesant în această revenire. E pentru prima dată din perioada 1992-1996, atunci se numea FDSN, când această formațiune preia controlul într-o situație de criză profundă.

Social-democrații au pierdut alegerile în 1996, pentru că au refuzat să reformeze economia. Au avut marele noroc să fie în Opoziție la declanșarea crizei economice, în 2009, iar din 2012 au fost mereu la guvernare, cu mici intermitențe de un an sau doi.

PSD nu s-a aflat niciodată la putere într-o situație atât de volatilă și complicată cum e cea de acum.

Cu o rată de vaccinare printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, un sistem sanitar prăbușit, cu un nou val pandemic așteptat pentru luna ianuarie, cu prețuri fără precedent la gaze și electricitate, PSD vine la guvernare în cel mai dificil moment.

În fapt, confruntarea politică viitoare va fi între Marcel Ciolacu și Klaus Iohannis.

PNL, sfâșiat de lupte interne, nu va mai conta prea mult în peisajul politic, toate deciziile de partid vor fi luate la Palatul Cotroceni și transferate către premierul Nicolae Ciucă, un apropiat al președintelui.

Cine-și imaginează că va urma o guvernare în care miniștrii și liderii politici își vor asuma responsabilități și vor veni în fața oamenilor cu soluții pentru ieșirea din criză se înșală.

În opinia mea, atmosfera generală va fi cea de la recent încheiatele negocieri, dar de data asta lupta nu va mai fi pe funcții, ci pentru a găsi vinovați pentru eșecuri.

Aflați în mijlocul furtunii, e greu să ne imaginăm proporțiile crizei sanitare și economice, dar e ușor pentru mulți să-și amintească de perioada 2009-2010, atunci când prăbușirea economică a generat o schimbare majoră în societatea românească și a dus la relansarea PSD.

În opinia mea, toate formațiunile care au guvernat în timpul pandemiei vor avea de suferit. 

Cel mai probabil, vom asista la partide destrămate, noi alianțe, noi nume și la un joc al pasării cartofului fierbinte din care scapă cine poate.

Marii înfrânți ai momentului sunt Iohannis și PNL, depășiți de complexitatea crizei și fără soluții.

Marea problemă a președintelui și a liberalilor a fost că au crezut că pandemia n-o să dureze atât de mult. 

La un moment dat, orice măsură ar fi luat se întorcea împotriva lor, așa că au decis să nu mai ia niciuna.

Cred că acesta a fost contextul în care Iohannis a fost de acord să ridice restricțiile și l-a lăsat pe Cîțu să anunțe că a învins pandemia. 

A încercat să dea o gură de oxigen, o mică vacanță, încercând să câștige timp.

După această criză politică suprapusă peste valul patru de pandemie în care și-au pierdut viața peste 20.000 de oameni, cred că Iohannis va încerca să-și recupereze popularitatea pierdută, poziționându-se din nou ca un “critic” la adresa PSD.

Întrebarea e cine-l mai crede? 

În opinia mea, și în următoarea perioadă vom avea o guvernare la fel de greoaie și ineficientă ca și cea de până acum, cu ciocniri politice în interiorul Guvernului.

Premierul Nicolae Ciucă, fără experiență politică și doar cu o susținere firavă de la Palatul Cotroceni, va face față greu provocărilor de tot felul, de la cele politice și până la cele sociale.

Nu există nimic care să indice că acest guvern va rezista mai mult de un an.

Cel mai probabil, Klaus Iohannis mizează din nou pe faptul că pandemia se va sfârși, undeva, anul viitor și că poate relansa, în 2023, PNL printr-o guvernare minoritară sau o coaliție anti-PSD, înainte de cel mai complicat sezon electoral de la Revoluție și până acum.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇