Tensiunile din coaliție se adâncesc, iar PNL, prin vocea prim-vicepreședinteleui Ciprian Ciucu, anunță că viitorul este incert și vorbește despre o posibilă ieșire de la guvernare.
Tema conflictului: reforma administrației locale. PNL afirmă că reforma administrației locale propusă de premierul Ilie Bolojan va duce la o reducere efectivă de 10% a posturilor ocupate din primării și consilii județene, și nu la tăieri de 25% sau 45% așa cum s-a vehiculat.
"Partidele politice trebuie să fie rezonabile: reducerea EFECTIVĂ de posturi este de 10%. Nu de 25% sau 45% cum s-a spus în presă. Pe scurt:
1. O primărie sau un consiliu județean are un plafon maxim de posturi, în funcție de numărul de locuitori. Cumulat, la nivel național vorbim de 180.000 de posturi, rotunjit.
2. Sunt primării/consilii județene care nu și-au construit organigramele la plafonul maxim. Astfel, astăzi, numărul total de posturi stabilite prin organigramele autorităților locale este de 158.500 de posturi, rotunjit.
Se observă că numărul de posturi înființate prin organigrame este cu aproximativ 23% mai mic decât plafoanele maxime stabilite. Concluzie: o reducere cu 25% a plafoanelor maxime nu ar avea niciun efect în administrație. S-ar referi la posturi care nici măcar nu au fost înființate/ocupate”, afirmă Ciprian Ciucu, prim-vicepreședintele PNL, într-un comunicat.
Ciucu mai spune că o reducere raportată la plafonul maxim, nu la numărul efectiv de angajați, este „rezonabilă” și va direcționa fonduri către reluarea investițiilor.
”3. Nu toate posturile din organigrame sunt ocupate. Numărul de posturi ocupate în administrațiile locale este de 127.500, rotunjit. Raportat la punctul 1, la plafonul maxim, acestea reprezintă 68%. Asta înseamnă o diferență de 32%, în medie. Concluzie: reducerea efectivă de personal în administrațiile locale are efecte de la o scădere de 30% a plafonului maxim.
Pe scurt: dacă agreăm să scădem POSTURILE OCUPATE cu cca. 10%, plafonul maxim trebuie scăzut cu 40%. În valori nominale, vorbim de un impact de cca. 13.100 de posturi ocupate reduse. O reducere de 40 sau 45% raportată la plafonul maxim legal, nu la posturile ocupate, asigură un impact cât de cât rezonabil. Astfel, fondurile vor merge către reluarea investițiilor.
4. Având în vedere că fiecare unitate administrativă și-a stabilit organigrama independent, inclusiv posturile ocupate, efectele posibilei reduceri cu 40% a plafonului maxim vor fi diferite de la o administrație la alta. Într-o bună parte dintre primării (50%, estimativ) NU VOR AVEA LOC reduceri de personal. În celelalte, reducerea de personal ar putea fi între 1–2% și 20%”, explică Ciucu.
Pe scurt, spune el:
- La o reducere a plafonului de bază cu 25%, niciun post ocupat nu este restructurat;
- La o reducere de 40% din plafonul maxim legal, cât a propus PNL, cca. 10% din posturi vor fi restructurate (coaliția își asumase 20%);
- În valori nominale, este vorba despre cca. 13.000 de posturi ocupate.
Ciprian Ciucu mai spune că este un moment de evaluare pentru fiecare primărie care ar trebui să facă reduceri, comparativ cu primăriile din localități asemănătoare unde personalul este dimensionat corect.
”Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simț! Dacă Coaliția de Guvernare nu poate face astfel de reforme structurale simple, cum să își propună altele de un impact mai mare?
Ceea ce știm astăzi este că 5 din cele 6 pachete vor trece săptămâna aceasta. Viitorul este incert. Noi vom face parte doar dintr-o coaliție care să poată să țină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel…", conchide Ciucu.
Guvernul își va asuma astăzi, în Parlament, răspunderea pe cinci proiecte de lege din Pachetul 2 de măsuri fiscale. Coaliția de guvernare nu a reușit nici duminică să ajungă la un acord privind reforma administrației publice locale, singurul proiect din Pachetul 2 de reforme care nu a fost convenit până acum.
PSD s-a opus tăierilor propuse de Ilie Bolojan și, la cererea social democraților, reforma administrației publice a fost amânată până pe 15 septembrie.