PNL şi PSD au respins solicitarea USR din şedinţa conducerilor de la Senat și Cameră privind introducerea pe ordinea de zi a proiectului care desființează pensiile speciale. Liderii coaliției se bazează acum pe ministrul Muncii, Marius Budăi, care este așteptat să prezinte un proiect de lege care să regleze situația.
Reformarea sistemului de pensii este un punct sensibil din PNRR. În acest moment, România nu poate respecta limita de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile asumată prin program, întrucât pensiile speciale depășesc ținta asumată. Parlamentarii au evitat încă o dată să voteze proiectul care anulează aceste pensii, înaintat de USR.
Liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, acuză partidele din coaliția de guvernare că blochează proiectul de peste 6 luni. "Această inițiativă este depusă de noi din 6 mai, ce fac PSD și PNL acum este încă un pumn în gura democrației. De mai bine de jumătate de an blochează acest proiect care spune foarte simplu, așa cum statul român a decis că are bani să le dea parlamentarilor pensii speciale, acum să decidă că nu le mai dă pensii speciale", a spus deputatul USR pentru Europa FM.
"Curtea Constituțională a respins ultima propunere în acest sens pentru că a fost trecută, au spus dânșii, prea repede prin Parlament, în câteva zile. Ei bine, de atunci și până acum a trecut jumătate de an, aveam timp ca acest proiect să treacă cu toate termenele, în liniște, în ordine și să tăiem această rușine din dreptul Parlamentului și a parlamentarilor", a adăugat Moșteanu.
UDMR: Trebuie o lege sau pierdem banii
Vicepremierul și liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că România şi-a asumat, în PNRR, 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile.
"Şi aici suntem într-o încurcătură că noi, cu pensiile publice, din sistemul public, ne încadrăm în limita de 9,4%, şi nu ne încadrăm dacă punem la cheltuielile cu pensiile acele pensii de serviciu. Şi aici există în acest moment o discuţie, inclusiv o consultanţă cu Banca Mondială, şi trebuie să găsim o soluţie pentru acest sector fiindcă, până la urmă, principiul contributivităţii trebuie respectat.
Principiul contributivităţii trebuie să fie şi pentru cei care sunt în serviciul public. Statul trebuie să decidă dacă peste contributivitate le mai dă lor ceva pentru anii petrecuţi în serviciul public. (…) Acest lucru trebuie făcut", a spus Hunor pentru TVR.
"Pe de altă parte, nu ai voie să dai această pensie înainte de vârsta de pensionare. Ok, vrei să ieşi la pensie la 50 de ani, după 25 de ani, du-te, dar pensia de serviciu o primeşti la 65 de ani. E iarăşi un principiu: nu poţi să iei şi pensia de serviciu la 50 de ani şi după aia să lucrezi în continuare marea majoritate a lor la stat. În al treilea rând, nu poate să fie pensia mai mare decât salariul, şi aici vorbim în primul rând de o parte dintre magistraţi. Ei au pensia mai mare decât salariul", a explicat vicepremierul.
Întrebat dacă bifarea acestui jalon din PNRR e posibilă până la sfârşitul anului, măcar la nivelul unui acord politic, Kelemen Hunor a răspuns că un acord nu este suficient pentru a evita pierderea fondurilor: "Trebuie o lege sau trebuie la nivel de act normativ. Nu merge la nivel de acord politic. Dacă nu, atunci pierdem, inclusiv bani putem pierde şi de aceea eu cred că nimeni din coaliţie nu doreşte să ajungem în situaţia în care jalonul nu este respectat."
"România s-a angajat până la 31 decembrie să reformeze acest sistem şi tot sistemul până în anul 2023. (…) Marius Budăi a lucrat enorm cu specialişti din toate domeniile şi eu am încredere că va veni cu un proiect care va rezista şi la Curtea Constituţională", a mai spus liderul UDMR.
PNL arată tot spre Ministerul Muncii
Și președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, susține necesitatea unui act normativ pentru "reglarea" situaţiei pensiilor speciale, fără de care România "nu îşi va lua" banii din PNRR.
Ea s-a declarat încrezătoare că Ministerul Muncii va prezenta un proiect care să rezolve problema pensiilor speciale:
"Suntem pe ultima sută de metri cu bifarea acestui jalon. Noi până la sfârşitul anului trebuie să avem garanţia că această legislaţie este adoptată şi că stă în picioare, că este una constituţională. Cred că trebuie ca Ministerul Muncii să facă demersurile cât mai accelerat. De un an vorbim de această lege (…)
Ministerul Muncii, domnul Budăi este la curent cu discuţia legată de tăierea pensiilor speciale, nu de ieri, de azi. Nu cred că activitatea Ministerului Muncii a fost blocată de aşteptarea raportului de la Banca Mondială, dar având acum toate informaţiile pe masă avem posibilitatea să ajustăm actul normativ, astfel încât el să fie constituţional (…) Aştept să văd acest proiect. Sunt convinsă că va ajunge foarte repede pe masa Guvernului şi că vom avea reglată problema pensiilor speciale fără care, subliniez, România nu îşi va lua banii din PNRR", a afirmat Gorghiu, miercuri, la Senat, potrivit Agerpres.
"Sunt sigură că va veni ministerul într-un timp foarte scurt cu tot ceea ce trebuie, astfel încât să ne onorăm nu doar programul de guvernare, ci o promisiune şi o obligaţie pe care avem o avem în faţa societăţii româneşti. Trebuie să rezolvăm o dată problema cu pensiile speciale. Este o un lucru pe care de-a lungul vremii, din varii motive, că a fost decizia Curţii Constituţionale, că a fost o lege întocmită prost, nu l-am bifat. Acum PNRR ne obligă să facem şi mă bucur că suntem în faza finală", a adăugat ea.
Gorghiu a precizat că pensiile din sistemul de apărare sunt pensii ocupaţionale, pentru că au contribuţii plătite.
3 propuneri prin care Banca Mondială pune la încercare Guvernul privind reforma din PNRR a pensiilor
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a prezentat, la Parlament, soluţiile Băncii Mondiale pentru îndeplinirea jalonului din PNRR privind pensiile.
Soluțiile BM sunt simple, dar au o mare problemă.
Sunt simple:
- să țină cont de contributivitate,
- să aibă un stagiu minim de plată
- şi să nu mai fie nicio pensie care să depăşească venitul din timpul serviciului.
Problema: aceste trei sugestii sunt în contradicție cu legislația actuală, care permite pensii mai mari decât venitul salarial și, pentru anumite categorii, nu ține cont de contributivitate, iar vechimea pare uneori stabilită arbitrar de către legiuitor. Detalii AICI