Senatorii şi deputaţii aleşi în urma scrutinului din 1 decembrie se reunesc vineri, de la ora 14:00, în prima şedinţă din legislatura 2024 – 2028.
Camera Deputaţilor şi Senatul au fost convocate de preşedintele Klaus Iohannis în şedinţe separate, în care lucrările vor fi conduse de parlamentarul cu cel mai mare număr de mandate exercitate.
Structura noului Parlament
În Camera Deputaţilor sunt 312 deputaţi aleşi pe liste de partid şi 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. În Senat sunt 134 de reprezentanţi ai partidelor politice.
Cele mai multe mandate de deputat aparţin PSD - 86. AUR este al doilea partid din Camera Deputaţilor, cu 63 de deputaţi, urmat de PNL - 49 de deputaţi, USR – 40 de deputaţi; SOS România – 28 de deputaţi; POT – 24 de deputaţi, UDMR – 22 de deputaţi.
Acestora li se adaugă 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale.
Mandatele din noul Senat sunt împărţite astfel: PSD – 36 de mandate, AUR – 28, PNL – 22, USR – 19, SOS România – 12, UDMR – 10, POT – 7 senatori.
- Curiozitățile noului Parlament: De 3,5 ori mai mulți bărbați ca femei. Partidul Oamenilor Tineri are 10 parlamentari între 45 și 64 de ani
- POT pierde la loterie un mandat de senator: Va fi tras la sorți între celelalte partide care au intrat în Parlament
Ce se întâmplă la prima şedinţă şi ce urmează
Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de deputatul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri 4 deputaţi, în calitate de secretari.
În cazul în care doi sau mai mulţi deputaţi au exercitat acelaşi număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă deputat dintre aceştia va conduce lucrările Camerei Deputaţilor.
O prevedere similară este valabilă şi în cazul Senatului.
Se alege comisia de validare
Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.
Comisia de validare funcţionează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaţilor.
În cazul Senatului, numărul membrilor comisiei de validare este 15
La ambele Camere, componenţa comisiei de validare este aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii/senatorii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.
Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţe separate, de drept, în cel mult 5 zile de la constituirea comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. Raportul comisiei de validare se prezintă de către preşedintele acesteia plenului.
Fiecare Cameră este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi/senatori şi după depunerea jurământului de către aceştia.
Depunerea jurământului
După constituirea legală, fiecare deputat şi fiecare senator depune în faţa plenului Camerei din care face parte, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor.
Jurământul scris se rosteşte solemn, se semnează de fiecare deputat sau senator şi se încredinţează spre păstrare preşedintelui Camerei.
Refuzul de a depune jurământul de credinţă atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act.
Alegerea conducerii
După constituirea legală, se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor/Senatului şi apoi ceilalţi membri ai Biroului Permanent din fiecare Cameră.
Preşedintele Camerei Deputaţilor/Senatului face parte din BP şi este preşedintele acestuia.
Din BP al Camerei Deputaţilor/Senatului mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.
Preşedintele fiecărei Camere este ales pe durata mandatului, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Un independent se poate autopropune.
Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii aleşilor prezenţi, cu condiţia respectării cvorumului legal.
Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei doi candidaţi care au obţinut numărul cel mai mare de voturi.
Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul Permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configuraţiei politice şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare,
Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea nominală prezentată plenului de grupurile parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective.