Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a menționat încă o dată România în contextul războiului din Ucraina, de data asta făcând referire la nemulțumirile mai vechi privind utilizarea limbii române pe teritoriul țării vecine și trecând cu vederea sprijinul constant și puternic oferit de București Kievului încă din prima zi a invaziei ruse.
Trimiterea a fost făcută în cadrul conferinței de presă susținute de Lavrov după întâlnirea cu ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, încheiată joi în Turcia fără niciun rezultat promițător pentru încheierea conflictului militar.
Șeful diplomației ruse a susținut că ”Occidentul are nevoie de un singur lucru de la Ucraina - lucrează constant împotriva Rusiei, împotriva a tot ceea ce este rusesc”, dovadă că atunci când s-a pus problema drepturilor minorităților de a-și utiliza limba Occidentul nu a reacționat.
”Doar limba ucraineană a fost declarată utilizabilă, iar toate celelalte limbi au fost încălcate într-un fel sau altul (…) Nu doar noi, ci și Ungaria, Bulgaria și România au început să își exprime nemulțumirea”, a spus Lavrov, citat de EurAsia Daily.
Astfel, Lavrov a insinuat că acum România ar exprima acele îngrijorări, în contextul războiului, lăsând liber la interpretări că partea română ar putea susține acțiunile Rusiei, fapt complet fals.
Război în Ucraina. Ziua 15 - desfășurarea evenimentelor
Nemulțumirile comunității de români din Ucraina sunt reale, dar România și-a exprimat foarte ferm, din prima zi, poziția în ceea ce privește războiul declanșat de Rusia, sprijinind din toate puterile țara atacată în mod barbar.
Într-un interviu acordat pentru Adevărul în ianuarie, cu o lună înainte de ziua declanșării războiului de către regimul Putin, politologul Marin Gherman, directorul Institutului de Studii Politice şi Capital Social din Cernăuţi, spunea că în Ucraina ”sunt în jur de 400.000 de vorbitori de limba română”, dar mai mult de jumătate dintre ei se consideră moldoveni, așa că atunci ”când se întâlnesc diplomaţii români cu cei ucraineni, aceştia din urmă vorbesc de aproximativ 100.000 de români”.
”Înainte de 2017, românii erau foarte apropiaţi de Ucraina spunând că este un stat care va intra în UE şi, prin urmare, va fi mai aproape de România, dar mai ales datorită faptului că ne lăsa să vorbim limba noastră, să o folosim în administraţie, în şcoli.
După 2017, foarte mulţi români s-au simţit dezamăgiţi spunând că au vrut să trăiască într-o ţară ruptă de standardele sovietice. (…) Legile date în 2017 restricţionează foarte mult drepturile minorităţilor (…) Dar gândiţi-vă ce poate face Rusia. Erau cândva asociaţii româneşti în Crimeea, iar acum nu mai este niciuna”, explica Marin Gherman în interviul acordat atunci pentru Adevărul.
Nu este pentru prima oară când Rusia menționează România în cadrul conflictului militar aflat în desfășurare la estul granițelor, țara noastră fiind pusă de Kremlin pe lista neagră a țărilor neprietenoase.
Kremlinul a mai acuzat România că adăpostește avioane de luptă ucrainene și ne-a avertizat explicit să nu facem acest lucru, generând reacții ferme de respingere din partea autorităților de la București.
În ceea ce privește Ucraina, România și-a manifestat din primul moment solidaritatea și sprijinul față de poporul greu încercat în ultimele săptămâni, oferind ajutor sub diverse forme, în special refugiaților care au fost nevoiți să își părăsească locuințele aflate sub tirul bombardamentelor rusești.