Dacă motoarele anticorupție sunt mai reduse acum decât erau în trecut, acesta este efectul modificărilor operate la Legile Justiției, al înființării Secției Speciale și al lecției pe care magistrații au învățat-o atunci când s-au schimbat peste noapte.
Expertul anticorupție Laura Ștefan (Expert Forum) analizează, într-un interviu acordat Spotmedia, cauzele pentru care lupta contra corupției a devenit minoră pe agenda publică și mai ales cea politică.
"Cred că a fost o lecție pentru magistrați, care au înțeles că nimic nu trebuie luat ca fiind etern și că lucrurile se pot schimba peste noapte și că, într-adevăr, pot să fie afectați în mod direct de acest lucru.
Într-un mod paradoxal, justiția română a primit pe tavă impunitate de la politicieni. Și cred că, întotdeauna când cineva îți oferă impunitate, trebuie să te întrebi cu ce preț vine impunitatea. Și cred că, dacă vorbim acum despre corupția judiciară, trebuie să recunoaștem că, de când dosarele astea s-au mutat fie la Secția Specială, fie la procurorii anume desemnați de la curțile de apel și de la Înalta Curte de Casație și Justiție, dosarele de corupție judiciară au dispărut cu totul din peisaj, deși înainte DNA investiga și trimitea în judecată cam 10-15 dosare anual.
Și vă reamintesc că era vorba despre judecători și procurori cu funcții importante sau aflați în structuri de la înalt nivel în sistemul judiciar, deci puțin probabil ca fenomenul să fi dispărut cu totul de la sine. Însă ce vedem este că el nu mai este investigat.
Și sigur că trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă atunci când corupția judiciară nu este investigată, ce se întâmplă cu restul dosarelor, în ce măsură mai are sens efortul de a investiga cu adevărat și în ce măsură cei care doresc să își facă în continuare meseria bine găsesc susținere în sistem pentru acest lucru."
Dă foarte prost această lăcomie a magistraților
O altă cauză a minimalizării temei corupției pe agendă este și auto-sabotarea sistemului, prin concentrarea asupra privilegiilor.
"La nivel public, din punctul meu de vedere, toate discuțiile acestea care au avut loc în anii din urmă cu privire la pensii, salarii în sistemul judiciar au subminat susținerea publică pentru justiție.
Aș spune că judecătorii și procurorii nu s-au ajutat deloc, nu și-au ajutat propria agenda. Vă spun, pentru un observator extern atent la sistemul judiciar, lucrurile astea arată foarte rău și, cum să spun, lăcomia n-a fost niciodată un lucru apreciat. Şi, în condițiile în care în sistemul judiciar, totuși, pensiile și salariile sunt mult superioare celor din sistemul public și chiar și celor din sistemul privat, cred că dă foarte prost această lăcomie.
E important ca magistrații să se ridice un pic deasupra propriilor interese imediate și să se întrebe: oare ce se întâmplă dacă eu fac lucrul ăsta, care este impactul asupra sistemului judiciar în ansamblu?
De asemenea, nu cred că a ajutat nici faptul că o mare parte din populație a înțeles că magistrații din România se pensionează după 25 de ani vechime. Se pot pensiona. Cred că toate aceste tratamente speciale ajung până la urmă să submineze susținerea publică în sistemul judiciar."
Ce e de făcut: voință politică și presiune socială
A trecut cumva în planul doi odată și cu închiderea formală a MCV-ului, spune Laura Ștefan.
"Pe de altă parte, România nu se poate baza la infinit pe presiunea externă pentru reformarea propriilor sisteme. Cred că e un moment de maturizare în care și România trebuie să-și găsească ritmul reformelor.
Și cred că reformele astea trebuie, până la urmă, să ajungă să fie conduse din interior, adică din societatea românească. Până la urmă, vom avea o justiție așa cum o construim. Nu pentru că avem un MCV deasupra, ci pentru că ne pasă.
Nu pentru Europa și pentru a da bine în rapoarte, ci pentru noi, pentru ca românii să trăiască mai bine. Cred că ne aflăm într-un moment complicat, atât din perspectivă geopolitică, cât și din perspectiva internă.
Da, e un an electoral plin, în care interesul principalelor partide nu va fi neapărat acela de a discuta despre justiție. Cred că și discuția despre justiție va trebui să evolueze de la alb și negru către griuri colorate, pentru că oricât ne-am dorit noi ca lucrurile să fie simple și să fie rezolvabile rapid, într-un stat de drept și într-o democrație matură, trebuie să acceptăm că procedurile judiciare durează și că nu tot ce nu ne place poate fi sancționat de justiția penală.
Acesta e un mare pericol să pui totul în aceeași oală și să spui nu-mi place politicianul X pentru că face petreceri câmpenești. Și aș prefera, dacă s-ar putea, să se ocupe altcineva de chestia asta, să fie băgat în pușcărie.
Cred că e un tip de argumentație extrem de riscantă și cred că România a ajuns la etapa la care ar putea să își facă o mică analiză cu privire la lupta împotriva corupției, a felului în care a fost dusă și să învețe niște lecții, inclusiv despre importanța respectării procedurilor și a limitelor în care organele judiciare pot să acționeze".
România trebuie să gândească serios la lucrurile acestea, pentru că exportăm deja creiere, exportăm deja forță de muncă, atrage atenția expertul.
"Românii pleacă în alte state și nu pleacă neapărat pentru salarii mai mari, pleacă pentru servicii mai bune și încet-încet asta va deveni o problemă socială pentru România.
Cred că mizele astea vor crește. Eu mă uit și la lupta electorală pentru București și vă spun că mi se pare că, uitându-ne la candidați, vedem și ratările justiției române și locurile în care justiția română putea să-și facă mai bine treaba".